Studiu: Insolvenţele companiilor mari aduc pierderi record creditorilor

Aproximativ 190 de companii cu afaceri de peste un milion de euro au intrat în insolvenţă în primul semestru din 2018, în creştere cu 5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, arată cel mai recent studiu realzat de Coface România.

Cu toate că insolvenţele din prima jumătate a anului curent sunt la un minim al ultimilor zece ani, pierderile generate creditorilor se află aproape de maximul ultimul deceniu, se arată în raportul realizat de Coface. 

Mai precis, companiile insolvente în primul semestru din 2018 au cauzat creditorilor pierderi totale de circa cinci miliarde de lei, mai mult cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2017. 

În acelaşi timp, numărul locurilor de muncă înregistrate de firmele insolvente în primul semestru din acest an a crescut cu 35% şi s-a ajuns, astfel, la circa 26.000 de salariaţi, arată datele preliminare publicate de către Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI). 

Cele mai multe insolvenţe deschise în primul semestru al anului curent au fost în comerţul cu amănuntul (674), urmat de construcţii (663) şi comerţul cu ridicata şi distribuţie (624). 

“Principalii factori care duc la deteriorarea comportamentului de plată a companiilor, pe de o parte, respectiv scăderea nivelului de încredere a antreprenorilor, pe de altă parte, sunt creşterea cheltuielilor, în special cele cu salariile, utilităţile şi combustibilul, creşterea cheltuielilor privind dobânzile şi rambursarea creditelor bancare, impredictibilitatea fiscală. 

La toate acestea se adaugă economia subterană din România, estimată de Comisia Europeană la aproape 28% din PIB, cel mai ridicat nivel din UE după Bulgaria, ceea ce permite concurenţa neloială şi dificultatea de a fi competitiv, dificultatea de a găsi forţă de muncă la un salariu care să reflecte productivitatea reală”, spune Iancu Guda, director Coface România. 

Unul dintre motivele creşterii impactului companiilor insolvente asupra mediului de afaceri este pus pe fondul deteriorării contextului fiscal şi antreprenorial din ţară. În contextul în care  acesta alimentează o fluctuaţie majoră a ritmului creşterii economice şi a companiilor nou înregistrate comparativ cu acelea care îşi întrerup activitatea. Totodată, se semnalează în documentul citat, perioada de expansiune este mult peste potenţial şi poate fi urmată de o recensiune mai dură. 

„Contextul macroeconomic devine instabil din cauza politicilor fiscale prociclice care alimentează creşterea unui deficit foarte ridicat într-o perioadă de temperare a creşterii economice”, relevă studiul. 

Cu un mediu de afaceri afectat de regenerarea distructivă, numărul companiilor care şi-au întrerupt activitatea în primul semestru din acest an a ajuns la 74.442 firme, u 12% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Totodată, numărul SRL-urilor nou înmatriculate în aceeşi perioadă este de 45.276, cu 19% mai puţine decât în perioada similară din 2017.

„Acest fapt indică o deteriorare a încrederii în perspectivele economiei pe termen mediu-lung din partea antreprenorilor actuali sau a celor care se gândesc să înfiinţeze o companie”, consideră analiştii Coface.

Deficitul fiscal în primul semestru 2018 este de -14,96 miliarde lei, şi cel mai ridicat din ultimii opt ani, de aproape 2,4 ori peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior, este una dintre concluziile analizezi. Decalajul dintre veniturile şi cheltuielile publice creşte accelerat, în contextul în care trimestrul doi a înregistrat un deficit fiscal de zece miliarde lei, de două ori peste nivelul din primul trimestru.

În acelaşi timp, deficitul fiscal record este determinat de creşterea cheltuielilor publice (+19%), mult mai accelerat faţă de avansul veniturilor publice (+12,6%). Aici, cheltuielile publice sunt concentrate în proporţie de 71% în cheltuieli de personal (care cresc cu 24%, totalizând o creştere de aproape 50% în ultimii trei ani) şi cheltuieli cu ajutoare sociale (care avansează cu +14%).

Totodată, creşterile de salarii se reflectă în avansul consumului, care alimentează presiuni inflaţioniste semnificative în contextul unei producţii domestice limitate. Inflaţia anuală creşte la 5,4% în Iunie, cel mai ridicat nivel din UE. În timp ce dobânzile din piaţa monetară interbancară cresc în linie cu inflaţia, în contextul lansării unei politici monetare restrictive într-un ritm acomodativ (gradual) de către BNR; 

Creşterea economică a decelerat la 4,2% în primul semestru din acest an şi se va încadra în intervalul 4% - 4,5% pe parcursul întregului an, semnificativ sub prognoza de 5,5% pe care este bazat bugetul public pentru anul curent, mai arată raportul Coface. Iar temperarea creşterii economice este determinată de scăderea gradului de încredere a consumatorului, care înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani. „O explicaţie este scăderea venitului disponibil din cauza creşterii dobânzilor pentru creditele aflate în derulare şi creşterea preţurilor pentru majoritatea produselor din coşul de consum”, conchid specialiştii.