Statul a contestat clasarea dosarului Rompetrol
0Statul a contestat clasarea de către DIICOT a dosarului Rompetrol, acţiunea fiind formulată prin intermediul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS, fosta AVAS, APAPS şi iniţial FPS)
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a contestat clasarea dosarului Rompetrol de către DIICOT, potrivit unui răspuns al instituţiei la o solicitare de presă. AAAS a formulat plângerea pe 20 decembrie 2019.
În plus, AAAS precizează, într-o adresă remisă G4Media, că s-a constituit parte civilă în dosar pentru recuperarea prejudiciului uriaş de peste 106 milioane de euro.
„Plângerea împotriva procurorului de caz a fost depusă la Parchetul General - DIICOT, secţia de combatere a criminalităţii organizate”, au precizat pentru „Adevărul” surse din cadrul autorităţii.
DIICOT a ridicat majoritatea măsurilor asiguratorii impuse asupra KMG International NV, Oilfield Exploration Business Solutions şi Rompetrol Rafinare în dosarul Rompetrol II, menţinând o măsură asiguratorie asupra a patru instalaţii ale Rompetrol Rafinare, până la suma de 106 milioane dolari.
„Societăţilor KMG International NV („KMGI”), Oilfield Exploration Business Solutions SA şi Rompetrol Rafinare SA, le-a fost comunicată la data de 9 Decembrie 2019 Ordonanta DIICOT emisă la data de 5 Decembrie 2019 în Dosarul penal nr. 225/D/P/2006.
Prin această Ordonanţă au fost clasate acuzaţiile penale şi au fost ridicate majoritatea măsurilor asigurătorii impuse anterior de DIICOT prin Ordonanţele din 6 Mai 2016, astfel cum au fost reconfigurate prin Ordonanţa din 18 aprilie 2018.
Prin Ordonanţa din 5 decembrie 2019, o măsură asigurătorie provizorie a fost menţinută pentru o perioada limitată de timp de 30 zile asupra a patru (4) instalaţii ale Rompetrol Rafinare până la concurenţa sumei de aproximativ 106 milioane USD.
Precizăm că această măsură provizorie asupra celor 4 instalaţii nu afectează în niciun fel activităţile Rafinăriei Petromidia şi a staţiilor de carburanţi Rompetrol”, se arată într-o informare a companiei, transmisă Bursei de Valori Bucureşti.
Ulterior, prin intermediul unui comunicat transmis presei, compania a precizat că, prin această decizie, „autorităţile române confirmă că multiplele discuţii şi controverse ridicate de-a lungul timpului nu intră sub incidenţa legii penale, respectiv nu îşi au locul în faţa autorităţilor judiciare penale ale statului român”.
„Această decizie consolidează deţinerile locale ale grupului KazMunayGas şi este de natură să deschidă calea pentru efectuarea în continuare a investiţiilor necesare dezvoltării activităţilor grupului pe plan local, cu efecte pozitive asupra creşterii economice, menţinerii şi dezvoltării locurilor de muncă, a contribuţiei constante a grupului la bugetele publice, precum şi, în general, la dezvoltarea mediului de afaceri local”, se arată în documentul citat. Compania a fost asistată de echipa avocaţială a grupului, coordonată de către dl. avocat Gabriel Albu, din partea firmei Buduşan, Albu & Asociaţii.
În 2016, procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul "Rompetrol II", punând sechestre de trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice, dosarul fiind disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006. Investigaţiile vizează intervalul 1998-2003.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT ) preciza în mai 2016 că 14 suspecţi sunt cercetaţi „pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, înşelăciune, complicitate la înşelăciune, delapidare, complicitate la delapidare, evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare“.
Potrivit procurorilor, activitatea infracţională a culminat cu „iniţierea, promovarea şi adoptarea odonanţei de urgenţă 118/2003 prin care obligaţiunile bugetare restante pe care Rompetrol Rafinare le înregistra la data de 30.09.2003 în cuantum de aproximativ 603 milioane de dolari au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice“.