Standard & Poor's: Deciziile Băncii Centrale Europene pentru salvarea zonei euro sunt bune, dar riscante

Agenţia americană de rating Standard & Poor's (S&P) a apreciat măsurile anunţate de Banca Centrală Europeană (BCE) ca fiind „bune, dar riscante” şi că nu au niciun efect asupra calificativelor atribuite ţărilor din zona euro sau asupra perspectivele financiare ale acestora.

Măsurile anunţate joi de preşedintele BCE, Mario Draghi, ar trebui să fie „benefice" zonei euro chiar dacă aplicarea lor prezintă riscuri, a estimat agenţia S&P, citata de AFP.

S&P a atras atenţia şi asupra unor probleme constatate. Printre acestea se numără şi „o mare reţinere în ceea ce priveşte programele de ajutor acordate statelor în dificultate în unele ţări care constituie centrul zonei euro, precum Germania, Olanda sau Finlanda".

BCE a anunţat joi o serie de măsuri pentru a contracara criza datoriilor suverane. Printre acestea, se numără şi un nou program de achiziţionare nelimitată a obligaţiunilor pentru a reduce costurile de împrumut ale statelor din regiune afectate mai puternic de probleme, precum Spania sau Italia. 

„Aceste iniţiative pot contribui la stabilizarea datoriei publice în zona euro şi pot încuraja guvernele statelor membre de la periferia UE - în special Grecia, Spania, Portugalia şi Irlanda- să continue reforma bugetară şi economică", arată S&P.

„Progresele făcute cu ajutorul reformelor ar putea, la rândul lor, să îmbunătăţească perspectiva de creditare" a acestor ţări, continuă S&P.

Standard & Poor's, care acordă BCE calificativul maxim AAA cu perspectivă stabilă, a atribuit o perspectivă negativă calificativelor a 15 state din zona euro, invocând că abilitatea guvernelor europene de a lua măsurile necesare este pusă sub semnul întrebării.

Noile măsuri anunţate de BCE

BCE a redus, joi, prognoza de creştere economică a zonei euro între -0,6% şi -0,2%. Preşedintele Mario Draghi a confirmat că s-a ajuns la un consens în cadrul Consiliului de Administraţiei al BCE în ceea ce priveşte pachetul de măsuri necesare pentru salvarea statelor europene puternic îndatorate.

„Proiecţiile macroeconomice ale specialiştilor BCE prognozează o creştere reală a PIB-ului din zona euro cuprinsă între -0,6% şi -0,2% pentru 2012 şi între -0,4% şi 1,4% pentru 2014", a precizat şeful BCE.

Banca Centrală Europeană a decis, totodată, să menţină neschimbată rata dobânzii de politică monetară la 0,75%, cu toate că unii jucători mizau pe scăderea nivelului dobânzii cheie până la 0,5%.

Între timp, perechea euro-dolar a urcat în câteva secunde de la 1.261 la 1.265. Pe reţeaua socială Twitter, oficiali ai Morgan Stanley, ai altor bănci de investiţii şi analişti economici s-au declarat miraţi de gestul anuntat de preşedintele BCE, Mario Draghi.

Banca Angliei a păstrat dobânda cheie la 0,5% şi a menţinut programul de cumpărare de obligaţiuni din piaţă la un plafon de 375 miliarde lire. Tot joi, Banca centrală a Suediei a redus dobânda de politică monetară de la 1,25% la 1%, spre surprinderea analiştilor.

Cu toate că a operat de la instalarea sa în functie trei reduceri ale dobânzii cheie, Draghi ştie foarte bine că ratele dobânzilor de pe piată au rămas la cote ridicate în ţările cu cea mai disperată nevoie de credit.

Companiile mici din Spania şi din Italia plătesc dobânzi la împrumuturile contractate cu peste două puncte procentuale decât firmele din Germania. 

„Un semnal dat de politica monetară, ca cel din iulie, prin care BCE a redus rata dobânzii, are un impact modest sau chiar nu are impact lin economia reală", a explicat Jorg Asmussen, membru al consiliului executiv al BCE.

Draghi propune şi condiţionează

Consiliul de Administraţie al BCE a acceptat măsura propusă de Draghi pentru salvarea statelor puternic îndatorate, mai exact permiterea achiziţionării unui număr nelimitat de obligaţiuni suverane cu o maturitate de trei ani emise de aceste state pe piaţa secundare.

Condiţia impusă însă de şeful BCE este ca statele aflate în această situaţie să respecte termenii şi condiţiile impuse de creditorii internaţionali în schimbul sprijinului financiar acordat.

Decizia nu a fost unanimă. Un singur membru al Consiliului s-a opus, cel mai probabil guvernatorul băncii centrale a Germaniei, potrivit Bloomberg.

Măsura ar putea reprezenta primul pas pentru ieşirea Greciei din zona euro, având în vedere problemele întâmpinate de statul elen în implementarea măsurilor de austeritate cerute de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), a Băncii Mondiale (BM) şi a Comisiei Europene (CE).

Aşteptări dezamăgite

Aşteptările create de preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, privind o acţiune de anvergură pentru salvarea zonei euro au fost dezamagite joi, au apreciat analiştii, care se aşteaptau în continuare la săptămâni întregi de tergiversări, a comentat AFP.