Situaţia din Grecia devine periculoasă pentru România

Patru dintre băncile cu cea mai mare expunere pe datoria suverană a Greciei sunt prezente şi la noi. România nu este imună. Legăturile financiare şi de comerţ, extrem de puternice, pe care Bucureştiul le are cu statele din vestul Europei, ne expun la escaladarea crizei datoriilor din zona euro.

În timp ce economiile din estul Europei au demonstrat, până acum, o rezistenţă puternică la criza datoriilor din zona euro, regiunea rămâne expusă la riscurile contagiunii prin canalele sale financiare şi comerciale, se arată într-o analiză a institutului Roubini Global Economics (RGE). Opinia este împărtăşită şi de unii economişti de la Bucureşti, chiar dacă mesajul oficial transmis de guvernanţi, dar şi de reprezentanţii băncii centrale, arată că România nu este expusă la riscuri prea mari.

Situaţia din Grecia s-a înrăutăţit semnificativ în ultimele zile, de la zvonurile potrivit cărora FMI s-ar putea să nu mai acorde guvernului de la Atena următoarea tranşă de bani, până la declaraţia oficială a şefului Eurogrup, Jean-Claude Juncker. Potrivit acestuia, există şanse minime ca statele europene să acopere lipsa fondurilor greceşti.

De altfel, Germania nu a ascuns faptul că nu agreează o restructurare a datoriilor Greciei. În tot acest peisaj, economiştii spun că orice plan de salvare ar aplica grecii, perspectivele nu sunt grozave. Cât despre România, riscurile unei transmiteri a şocurilor financiare încep să devină mai evidente.

Canalul bancar

„România este una dintre ţările care, în cazul unei evoluţii nefavorabile în Grecia, va avea de suferit. Primul canal direct prin care se pot transmite aceste şocuri este cel financiar", crede economistul-şef al ING, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc. National Bank of Greece (NBG), prezentă în România prin Banca Românească, are cea mai mare expunere la datoria suverană a Greciei, de 19,8 miliarde de euro. Miercurea trecută, agenţia Fitch Ratings a retrogradat calificativul acordat subsidiarei din România cu două trepte, la „B+", după revizuirea în scădere a ratingului mai multor instituţii financiare din Grecia.

Piraeus Bank are a doua expunere pe datoria suverană a Greciei, de 8,3 miliarde de euro, urmată de EFG Eurobank (Bancpost), cu expuneri de 7,5 miliarde de euro şi Alpha Bank, cu 5,1 miliarde de euro. Datele sunt pentru anul 2010, iar sursa lor este Comitetul European al Supraveghetorilor Bancari (CEBS), actuala Autoritate Bancară Europeană (EBA). În afara băncilor greceşti, alte cinci instituţii financiare europene, cu subsidiare în România, au investit în datoria Greciei, cumpărând titluri de stat. În opinia unor analişti, printre care şi a economistului Nouriel Roubini, prezent săptămâna trecută la Bucureşti, o „restructurare ordonată" a datoriei Greciei ar minimiza devalorizarea obligaţiunilor emise de greci, dar şi riscurile de contagiune şi cele sistemice pentru sectorul bancar din Vest.

La polul opus, actualul plan de ajustare fiscală ar putea duce la pierderi semnificative pentru creditorii Greciei şi chiar la o scădere a lichidităţilor. În acest caz, băncile-mamă din Vest - presate de nevoile de finanţare - ar putea regândi expunerea lor pe România, reducând sprijinul financiar sau chiar scoţând bani din subsidiare. „Grecia îşi va restructura datoria. Este inevitabil. Şi cine pierde din această restructurare nu este Grecia, ci creditorii ei: băncile germane, franceze, britanice, Banca Centrală Europeană şi alte bănci", crede analistul Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată.

Excluzând canalul bancar, o escaladare a crizei datoriilor s-ar simţi şi printr-o filieră indirectă: cea comercială. O posibilă încetinire a economiei Germaniei, principalul partener comercial al României, ar putea slăbi recuperarea economiei autohtone, care mizează masiv, în acest moment, pe exporturi. 

Citiţi şi:

Grecii îşi dau privatizările pe mâna străinilor