Se schimbă modul în care plătim apa. Ministrul Investițiilor: „Sistemul actual nu asigură resursele de investiții”

Guvernul pregătește, în cadrul reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un nou mecanism de finanțare pentru sectorul apei, care să permită acoperirea costurilor reale de operare și investiții, a declarat joi ministrul Investiţiilor, Dragoş Pîslaru.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că această măsură este necesară în contextul în care infrastructura de apă din România este în urmă, iar sistemul actual de tarifare nu asigură resurse suficiente pentru modernizare.

„În acest moment, infrastructura de apă în România este cu mult rămasă în urmă. Discutăm aici și de faimoasele baraje care ar fi trebuit să fie construite din bani din PNRR și nu au fost făcute”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, modificările sunt prevăzute în Jalonul 4 din PNRR și vizează adaptarea cadrului legal astfel încât Administrația „Apele Române” să poată beneficia de o finanțare mai stabilă.

Oficialul a arătat că actualul sistem are probleme structurale, inclusiv din perspectiva tarifării, aspect semnalat și de Comisia Europeană. „Există o politică de tarifare industrială care diferă în funcție de domeniu, în sensul că nu există o politică unitară, iar tarifarea nu asigură resursele de investiții pentru aceste lucruri pe care le avem de făcut pentru amenajarea apelor în România, ca să evităm inundații (…) declanșate de schimbările climatice”, a spus Pîslaru.

Practic, Bruxelles-ul a atras atenția că actualul model nu generează suficienți bani pentru investiții și nu este coerent la nivel național.

În acest context, Guvernul și-a asumat crearea unei baze de finanțare pe termen lung pentru investiții. „Practic, Guvernul României și-a luat angajamentul că va crea această bază de capital pentru a putea avea asumarea aceasta de investiții permanentă, deci nu numai din când în când, când mai sunt fonduri europene”, a spus ministrul, subliniind că este nevoie de o schimbare de abordare.

„Una este să finanțezi sau să subvenționezi din bugetul de stat lucrurile acestea, alta este să îți asumi o politică de investiții multianuale, ca lumea să nu se mai teamă că se distruge un dig sau că nu ai barajele sau lucrările edilitare necesare”, a adăugat ministrul.

Oficialul a precizat că există mai multe scenarii analizate, inclusiv unele realizate de Banca Mondială, însă autoritățile nu au stabilit încă varianta finală. „Nu vă pot spune care va fi modelul pe care îl urmăm, dar (…) luăm scenariul care are cel mai mic impact (…) asupra populației și, evident, asupra dezvoltării industriale”, a declarat acesta.

Întrebat despre eventualele efecte asupra populației, ministrul a dat asigurări că impactul va fi limitat: „În scenariul (…) cu impactul cel mai redus, impactul pe populație este marginal”, evitând însă să ofere cifre concrete și precizând că detaliile vor fi prezentate de Ministerul Mediului.

Oficialul a subliniat că România are nevoie de investiții constante în sectorul apei și de o sursă stabilă de finanțare: „Avem nevoie de investiții în sectorul de apă și avem nevoie de o sursă de finanțare permanentă pentru investițiile respective”, astfel încât dezvoltarea infrastructurii să nu mai depindă exclusiv de fonduri externe sau de intervenții ocazionale de la bugetul de stat.