Se clatină comunismul în China? Muncitorii învaţă să-şi ceară drepturile

Pasa proastă prin care trece economia chineză ameninţă pactul tacit dintre Partidul Comunist şi populaţie – chinezii acceptă restricţiile civice şi îngrădirea libertăţilor pentru locuri de muncă şi preţuri scăzute. Inflaţia ajunge la cote alarmante, iar mii de muncitori chinezi au învăţat să protesteze.

Săptămâna trecută, mii de muncitori din provincia sudică Guangdong s-au ciocnit cu forţele de ordine în timp ce protestau în faţa fabricii în care lucrează, cerând salarii mai mari. Un lait-motiv al protestelor care au loc tot mai des în China a devenit nemulţumirea muncitorilor că nu-şi pot permite să le cumpere copiilor jucăriile pe care chiar ei le fabrică.

La fabrica de încălţăminte Yucheng din Dongguan, din provincia Guangdong, au fost disponibilizaţi 18 angajaţi, iar programul angajaţilor a fost redus (automat, şi salariul) din cauza scăderii cererii din Vest. Angajaţii au făcut însă ceva ce până acum nu era la ordinea zilei – s-au strâns în faţa unei clădiri a guvernului şi au protestat. Grupul a fost împrăştiat cu repeziciune de poliţie.

„Greva continuă, însă nu mai au loc proteste de stradă pentru că a fost mobilizată poliţia“, explică unul dintre muncitori pentru CNN. „Peste 10 muncitori au fost răniţi în timpul confruntării şi au fost duşi la spital“, continuă acesta sub protecţia anonimatului.

Acest incident este doar cel mai recent din seria tot mai lungă a protestelor din Guangdong, centru industrial recunoscut, numit „atelierul lumii“.

În iunie, lucrătorii de la fabricile Toyota şi Honda Motor din regiune au demarat greve, care s-au încheiat doar atunci când le-au fost mărite salariile.

Anul trecut, salariile lucrătorilor chinezi au crescut, în medie, cu 30%. Acum însă, în contextul comenzilor în scădere din SUA şi mai ales din Europa, principalii parteneri comerciali ai Chinei, nemulţumirile muncitorilor cresc.

„Există o gamă largă de plângeri, însă cele mai multe sunt legate de faptul că muncitorii sunt suprasolicitaţi de patronii care au profituri tot mai mici şi încearcă să-şi taie cheltuielile“, explică Geoffrey Crothall, membru al China Labor Bulletin, grup care monitorizează piaţa muncii din China.

În acelaşi timp, piaţa imobiliară, unul dintre principalele motoare ale creşterii economice, se clatină. Vânzările de locuinţe au scăzut cu 25% luna trecută faţă septembrie, ajungând la nivelul minim din ultimii trei ani. În cel de-al treilea trimestru al anului, creşterea economiei chineze a fost de numai 9,1%, cel mai scăzut nivel din 2009, iar inflaţia a ajuns la 5,5%.

Anul trecut, China a devansat Japonia, devenind a doua economie a lumii, după SUA. Rând pe rând, Beijingul demontează toate miturile şi preconcepţiile legate de puternicul stat asiatic.

Toate manufacturile chinezeşti sunt proaste, industria autohtonă ştie doar să imite, nu să inoveze, iar chinezii nu consumă. Toate aceste mituri au fost însă demontate. Departe de clişee şi stereotipuri, „dragonul roşu“ a ajuns a doua putere economică din lume. Faptul că mulţi încă subestimează ţara nu poate decât s-o ajute.

Nu ajungi „fabrica lumii" cu una, cu două. Cu toate acestea, părerea multora despre economia chineză nu este una pozitivă. Ţara a devenit anul trecut a doua putere economică mondială. La începutul acestui an, ea a depăşit SUA şi a devenit cel mai mare producător de bunuri din lume. Jurnaliştii publicaţiei americane „The Wall Street Journal" demontează cele mai populare mituri despre economia chineză.

Mitul 1: Chinezii nu consumă

Anul trecut, salariile chinezilor au crescut, în medie, cu 30%. Creşterea economică susţinută a Produsului Intern Brut din ultimele trei decenii a dus la creşterea nivelului de trai al populaţiei şi chiar la apariţia unei clase de mijloc. În primul trimestru din 2011, pentru prima dată în ultimii şapte ani, China a importat mai mult decât a exportat timp de trei luni consecutiv.

Deficitul comercial înregistrat în perioada ianuarie - martie s-a ridicat la 1,02 miliarde de dolari. Acum, piaţa chineză este cea mai atractivă pentru retaileri. În timp ce statele dezvoltate încă se luptă cu efectele recesiunii, China a ocolit criza. Companii precum Louis Vuitton, Hermès, Armani, Prada şi Richemont au anunţat că profiturile înregistrate în 2010 s-au majorat considerabil, impulsionate de avansul economic al Chinei. Analiştii cred că, până în 2020, chinezii vor cheltui 74 de miliarde de dolari pe produse de lux. Anul trecut, chinezii au cumpărat mai multe autoturisme Ferrari decât orice altă naţiune.

Mitul 2: Chinezii pot imita, dar nu inova

Avansul economic de 10,3% de anul trecut se datorează, în mare parte, manufacturilor ieftine produse în China, care iau calea exportului. Acum însă, multe dintre fabricile de acest fel se mută către Vietnam şi Indonezia, datorită salariilor mai mici. Oficialii de la Beijing vor să reorienteze economia de la aceste manufacturi la produse competitive şi din punct de vedere calitativ. În plus, criza a forţat SUA şi Europa să taie dramatic investiţiile destinate tehnologiei, cercetării şi inovaţiei, în timp ce China a alocat sume importante acestor sectoare.

Mitul 3: Chinezii nu ajung manageri de top

Înainte de criză, majoritatea angajatorilor chinezi cereau potenţialilor angajaţi să cunoască limba engleză. Acum, majoritatea companiilor occidentale mari, conştiente de oportunităţile din China, angajează personal asiatic, vorbitor de chineză. Multe dintre aceste companii împart harta globală în trei mari zone: America de Nord, China şi restul lumii. Astfel, un număr ridicat de persoane de origine chineză ocupă funcţii importante în multinaţionale.