Schimbările climatice au provocat UE pagube de 145 miliarde de euro. Predicții sumbre pentru viitor

Schimbările climatice au cauzat în ultimul deceniu pierderi economice de peste 145 miliarde de euro în Uniunea Europeană, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Schimbările climatice duc la fenomene meteo şi manifestări climatice extreme, care, la rândul lor, duc la pierderi economice, potrivit Eurostat.

Astfel de manifestări, cum ar fi valurile de căldură, inundaţiile şi furtunile, au cauzat în ultimul deceniu pierderi economice de peste 145 miliarde de euro în Uniunea Europeană. Mai mult, rata fluctuantă pe 30 de ani a pierderilor economice legate de climă indică o tendinţă clară, crescând cu aproape 2% în ritm anual, în ultimul deceniu.

Acestea sunt estimările Agenţiei Europene de Mediu, republicate de Eurostat.

În 2020, pierderile economice totale cauzate de schimbările climatice s-au situat la 12 miliarde de euro. Cele mai ridicate pierderi au fost înregistrate în 2017 (27,9 miliarde de euro), mai mult decât dublu faţă de 2020, ca rezultat al valurilor de căldură înregistrate în Europa, ce au dus la secetă şi incendii. Cele mai scăzute pierderi totale au fost înregistrate în 2012 (3,7 miliarde de euro).

În 2020, pierderile economice cauzate de schimbările climatice s-au situat în UE la 27 euro per locuitor.

Statele membre UE cu cele mai ridicate pierderi per locuitor (de aproape trei ori mai mari decât media UE) au fost Grecia (91 euro per locuitor), Franţa (62 euro per locuitor), Irlanda (42 euro per locuitor), Italia (41 euro per locuitor), Belgia (33 euro per locuitor), Luxemburg (22 euro per locuitor), Germania (21 euro per locuitor) şi România (19 euro per locuitor), iar cele mai scăzute s-au înregistrat în Bulgaria (0,7 euro per locuitor), Slovenia ţo Slovacia (ambele cu 4 euro per locuitor). 

Numărul valurilor de caniculă se va tripla până în 2100

Valurile periculoase de caniculă care au pârjolit emisfera nordică în această vară vor lovi foarte probabil cea mare parte a lumii de trei până la zece ori ori mai des până la începutul secolului viitor, pe măsură ce impactul crizei climatice cauzate de oameni se accelerează, potrivit unui nou studiu citat de CNN.

Se preconizează că această creștere a incidenței valurilor de caniculă va avea loc în țările aflate la latitudini medii, cum ar fi SUA, China, Japonia și cele din Europa de Vest, potrivit studiului publicat joi în Communications Earth & Environment de cercetătorii de la Universitatea Harvard și Universitatea din Washington. „Căldura periculoasă” este definită ca fiind de 39,4 grade Celsius și peste.

Până în 2050, numărul de zile de căldură periculoasă în această zonă a globului va crește cu mai mult decât dublu.

Valurile de căldură mortale sunt rare în prezent la latitudinile mijlocii, dar este posibil să înceapă să aibă loc anual în această zonă a planetei. Chicago, de exemplu, se preconizează că va avea o creștere de 16 ori a valurilor de căldură periculoase până în 2100, arată studiul.

Situația va fi și mai gravă la tropice, unde oamenii ar putea fi expuși la căldură periculoasă în majoritatea zilelor anului. Zilele de „căldură extrem de periculoasă” – care este definită ca 51 de grade celsius – s-ar putea dubla. Experții spun că acele niveluri de căldură împing limitele supraviețuirii umane.

Predicțiile au fost făcute în ipoteza că temperaturile medii globale vor crește cu 2 grade Celsius, un plafon stabilit în Acordul de la Paris din 2015. Acordul spune că un obiectiv mai scăzut de încălzire de 1,5°C este de preferat și că există un impuls tot mai mare pentru ca lumea să se mențină la 1,5°C prin reduceri mai profunde și mai rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Evenimentele de căldură record din ultimele veri vor deveni mult mai frecvente în locuri precum America de Nord și Europa”, a declarat autorul principal Lucas Vargas Zeppetello de la Universitatea Harvard într-un comunicat de presă. „Pentru multe locuri din apropierea ecuatorului, până în 2100, mai mult de jumătate din an va fi o provocare să lucrezi afară, chiar dacă vom începe să reducem emisiile”.