Analiză Scăderile pe piețe ale Bitcoin și metalelor prețioase nu opresc interesul românilor pentru aur. Cu cât ar putea crește cererea anul acesta
0Piața cripto a înregistrat o corecție puternică recent, Bitcoin coborând sub 75.000 de dolari și Ethereum sub 2.200 de dolari. Deși capitalul s-a orientat inițial către active de refugiu, presiunea s-a extins și asupra metalelor prețioase, după ce aurul și argintul au început să scadă de la maximele record din ianuarie, de 5.600 de dolari, respectiv 121 de dolari.
În principal, susțin analiștii Bitget, „mișcarea este alimentată de un sentiment negativ persistent în spațiul cripto și urmează o corecție clasică în ceea ce privește aurul și metalele prețioase”. „Mai mult decât să indice o schimbare structurală, declinul actual reflectă incertitudine mai largă în piețe, generată de noul președinte al Fed și de preocupări legate de lichiditatea macro”, se arată în analiză.
Astfel, investitorii sunt mai prudenți și evită riscurile, din cauza tensiunilor geopolitice tot mai mari, a războaielor comerciale și a schimbărilor importante din economie. Această „topire a metalelor”, declanșată de nominalizarea lui Kevin Warsh ca președinte al Fed, care a fost percepută ca un semnal dur, a transformat creșterea recentă într-un val haotic de vânzări, care a afectat toate clasele de active, explică Bitget.
De ce criptomonedele rămân sub presiune
În consecință, adaugă analiștii, activele digitale precum Bitcoin, Ethereum și XRP sunt în continuare privite ca investiții mai riscante, care urcă și scad odată cu apetitul general pentru risc. Iar când lichiditatea din piețe se reduce, ele sunt printre primele puse sub presiune. Totuși, astfel de corecții pot avea și un efect pozitiv, pentru că scot din piață investițiile făcute cu prea mult levier și „resetează” pozițiile, ceea ce poate ajuta la o evoluție mai sănătoasă a prețurilor pe termen mediu, indică Bitget.
În pofida riscurilor pe termen din cauza vânzărilor în lanț și a lipsei de lichiditate în piață, puterea de cumpărare și fundamentele creșterii rețelelor rămân solide. Pentru Bitcoin, sunt anticipate oscilații pe termen scurt între 70,000 și 80,000 de dolari, cu posibile scăderi bruște. Ethereum ar putea varia într-un interval larg între 1,800 și 2,600 de dolari. Stabilizarea ar putea fi confirmată dacă Fear & Greed Index ajunge la peste 40 și volumele de lichidare se reduc. În schimb, ieșirile persistente din spot ETF-uri ar semnala un potențial suplimentar de scădere.
În final, industria are nevoie de infrastructură rezilientă și de management al riscului pentru a naviga aceste obstacole și pentru a asigura o creștere sustenabilă a industriei. Totuși, argumentul pe termen lung pentru ecosistemul de active digitale rămâne susținut de adopția continuă și de rețelele ce continuă să crească. Pentru a vedea când piața se calmează și cumpărătorii revin, este util să monitorizăm volumele de tranzacționare pentru semne de epuizare a vânzărilor și să urmărim semnalele de supravânzare de pe indicatorul RSI, mai adaugă Bitget, cea mai mare platformă de schimb universal din lume.
Aurul, de la activ de refugiu, la activ financiar strategic
În cursul anului 2025, prețul aurului a înregistrat o creștere semnificativă de peste 65%. Proiecțiile analiștilor internaționali din ultimul trimestru al anului 2025 indicau faptul că, pe parcursul anului 2026, prețul aurului ar putea depăși pragul de 5.000 USD/uncie. Aceste estimări s-au materializat încă din luna ianuarie 2026, când aurul a atins un nivel record de 5.500 USD/uncie. Evoluția prețului a fost determinată de factori structurali globali precum achizițiile susținute ale băncilor centrale, deprecierea dolarului american și creșterea cererii investiționale din partea fondurilor și a investitorilor individuali.
„Aurul și-a demonstrat capacitatea de a proteja valoarea capitalului într-un context economic marcat de incertitudine. În ultimul an, am observat un interes în creștere pentru aurul de investiții, dar și pentru utilizarea aurului ca activ financiar, cu valoare economică reală”, subliniază Cosmin Popovici, CEO Magnor, holdingul românesc cu cea mai diversificată platformă de tranzacționare a bijuteriilor și lingourilor din aur, produselor de lux și electronicelor pre-owned.
Creșterea accelerată a prețului aurului a schimbat fundamental modul în care acesta este perceput de către deținători. Aurul nu mai este doar un bun personal sau un obiect cu valoare emoțională, ci un activ cu valoare financiară care crește în timp și care poate fi utilizat pentru obținerea de lichidități.
Perspectivele pentru 2026 indică menținerea cererii ridicate la nivel global, pe fondul unor factori structurali care continuă să favorizeze aurul. Cererea este susținută de politici monetare mai relaxate, orientarea economiilor emergente către aur ca activ strategic și integrarea aurului ca element structural în portofoliile de investiții.
În România, acești factori internaționali se suprapun peste un context local caracterizat de interes crescut pentru diversificarea economiilor personale, inflație și volatilitate valutară. Piața internă se află într-o fază de expansiune, fiind alimentată în principal de cererea persoanelor fizice.
„Pentru 2026, estimăm o creștere a cererii locale de aur cuprinsă între 40% și 50%, în linie cu tendința globală. Segmentul lingourilor de aur de investiții cu gramaj de 5–10 grame rămâne dominant, datorită accesibilității și flexibilității”, arată Cosmin Popovici.