Sărăcia la români: veniturile gospodăriilor au scăzut în 2014, familiile sunt nevoite să cheltuiască mai mult de două treimi din bani pentru strictul necesar

Costurile vieţii, reprezentând cheltuielile cu strictul necesar unui trai decent (hrană, întreţinerea locuinţei, transport, impozite şi abonamentul la telefon-TV), topesc 67,5% din banii unei gospodării. La sfârşitul anului 2013, cheltuielile cu strictul necesar consumau 66,4% din total, reiese din datele Anchetei Bugetelor de Familie (ABF), comunicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

Veniturile medii ale unei gospodării au fost în trimestrul patru al anului trecut de 2.579 de lei pe lună, în scădere destul de abruptă faţă de cele din aceeaşi perioadă a anului 2013, când veniturile totalizau 2.624 de lei.

De cealaltă parte, cheltuielile totale au avut o medie de 2.357 de lei în trimestrul IV 2014, în scădere faţă de trimestrul IV 2013, când cheltuielile totalizau 2.394 de lei.

Salariul, cel mai important venit

"Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.579 lei pe gospodărie şi 968 lei pe persoană.
Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.179 lei lunar pe gospodărie (818 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 400 lei lunar pe gospodărie (150 lei pe persoană)", arată Institutul Naţional de Statistică (INS).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (52,2%).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (23,1%), cele din agricultură (3,3%), activităţi neagricole independente (2,7%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1%).

O pondere importantă (15,5%) deţin şi veniturile în natură, în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,9%).

La oraş se câştigă cu 29% mai mult

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.

Astfel, potrivit datelor ABF, în trimestrul IV 2014 veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 29,1% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,8% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 64,6% din salarii, de 22,4% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 7,4% din total.

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 36% din totalul veniturilor.

Cea mai mare parte a acestora (27,9% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând 8,1% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural.

O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor salariale (31,2%) şi celor din prestaţii sociale (24,3%).

Cheltuielile, 91% din venituri

Un alt indicator care reflectă calitatea vieţii constă în ponderea cheltuielilor în venituri.

Cheltuielile populaţiei au fost în perioada analizată în medie de 2.357 lei lunar pe gospodărie (884 lei pe persoană) şi au reprezentat 91,4% din nivelul veniturilor totale.

Practic, din 100 de lei venit, 91 au reprezentat cheltuială, ceea ce înseamnă o calitate precară a vieţii, pe medie, în România.

Pe ce se duc banii: mâncare şi taxe

"Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.)“.

„Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%)", menţionează INS.

Consum mai mic la ţară

Unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenţă.

Astfel, în timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare în urban faţă de rural cu 413 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 31 de lei.

Aceasta derivă din faptul că, în rural, 47,2% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 20,1% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut în medie 39,1% din consumul gospodăriilor.

Din 100 de lei, 22 se duc pe factura la întreţinere

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei).

În trimestrul IV 2014, aceasta a reprezentat 21,9% din cheltuielile totale de consum.

În cadrul cheltuielilor cu locuinţa, cea mai mare pondere a deţinut-o cheltuielile necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (17,7%).

La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,4%) şi cele pentru educaţie (0,7%).