Săptămâna de lucru de 4 zile, testată în șase țări, inclusiv în Europa. Ce rezultate au avut angajații

Mii de angajați din peste 140 de companii înregistrate în șase state, inclusiv în Europa, au participat recent la un studiu privind reacțiile și productivitatea angajaților în cazul în care săptămâna de lucru are doar 4 zile.

Un total de aproape 3.000 de persoane din 141 de companii din Australia, Canada, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Irlanda și Statele Unite au participat la un test la scară largă, scrie focus.de. Aceștia au lucrat cu aproximativ cinci ore mai puțin pe săptămână, menținând același salariu, în timp ce un alt grup, considerat „de control” și-a menținut programul actual de lucru de cinci zile pe săptămână.

După șase luni, testele pe grupul care a muncit 4 zile pe săptămână a avut următoarele rezultate:

• Oboseală semnificativ mai mică: Sentimentele stresante de epuizare profesională au scăzut

• Satisfacție sporită la locul de muncă: Bucuria de a munci a crescut considerabil

• Stabilitate mentală: Mulți participanți s-au simțit mai robusti și mai echilibrați din punct de vedere mental

• Condiție fizică: Condiția fizică a angajaților s-a îmbunătățit ușor

Diferențele au fost evidente și nu s-a observat niciun efect similar în companiile care nu și-au modificat programul de lucru.

Motivație și productivitate prin mai puțină muncă

Reducerea orelor de lucru nu numai că a dus la mai puțină oboseală, ci și la o motivație sporită. Studiul arată că angajații cu săptămâna de lucru de patru zile au fost mai productivi și mai puțin obosiți. Factorii cheie au inclus:

• Mai multă încredere în sine în mediul de lucru

• Calitate îmbunătățită a somnului

• Mai puțină oboseală

Companiile își organizaseră procesele de lucru mai eficient: mai puține ședințe, responsabilități mai clare și mai multă autonomie. Acest lucru a permis finalizarea sarcinilor mai eficient, iar ziua liberă suplimentară a fost utilizată cu înțelepciune.

Efectele pe termen lung ale săptămânii de patru zile

În mod uimitor, efectele pozitive au persistat timp de peste un an. Numărul mediu de ore de lucru a rămas constant mai scăzut, iar bunăstarea angajaților a rămas ridicată. Ratele de epuizare profesională au scăzut considerabil, în timp ce satisfacția profesională a scăzut doar ușor, dar a rămas peste nivelul inițial.

Activitatea fizică și calitatea somnului participanților s-au îmbunătățit, de asemenea, în special în rândul celor care au lucrat cu opt ore mai puțin pe săptămână.

Rezultatele nu au fost aceleași pentru toți participanții. Angajații din companiile mari, părinții copiilor de vârstă școlară, femeile și membrii minorităților și-au redus, în medie, mai puțin programul de lucru.

Cele mai mari beneficii au fost observate în sănătatea mintală și satisfacție.

Efectul a fost deosebit de puternic atunci când angajații au putut să-și stabilească singuri programul de lucru.

Companiile au raportat, de asemenea, o productivitate stabilă sau crescută, punctând că reducerea orelor de lucru fără reducerea salariilor este o măsură extrem de eficientă pentru promovarea bunăstării.

Săptămâna de lucru de patru zile în Europa

În Europa, săptămâna de lucru de patru zile nu este încă un aranjament de lucru obligatoriu din punct de vedere legal; de obicei, este introdusă chiar de companii.

Conform unui sondaj recent, aproximativ 11% dintre companiile din Germania oferă această opțiune, adesea sub formă de proiecte pilot sau modele flexibile. În special companiile mici și mijlocii - în special în sectoarele IT, asistență medicală, servicii și meserii - testează conceptul.

Islanda, pe de altă parte, a implementat cu succes săptămâna de lucru de patru zile în cadrul mai multor studii din sectorul public. În Belgia, legislația muncii permite comprimarea orelor normale de lucru la patru zile, rezultând zile de lucru mai lungi în loc de săptămâni mai scurte. Marea Britanie promovează conceptul prin numeroase proiecte pilot.

Germania oferă, de asemenea, primele informații despre săptămâna de lucru de patru zile. Un studiu realizat de Universitatea din Münster a monitorizat un proiect pilot de șase luni cu 45 de companii în care angajații lucrau patru zile pe săptămână - salariul a rămas neschimbat. Rezultatele au arătat o creștere semnificativă a satisfacției față de viață și o scădere a nivelului de stres. Ceea ce a fost izbitor, însă, a fost că numărul zilelor de concediu medical a scăzut abia în comparație cu anul precedent.

Companiile participante și-au optimizat procesele de lucru prin eliminarea ședințelor inutile și utilizarea de noi instrumente digitale. Sănătatea fizică și mentală a participanților s-a îmbunătățit semnificativ: mai multă mișcare, somn mai lung și o viață de zi cu zi mai echilibrată. Julia Backmann, coordonatoarea studiului, concluzionează: „Săptămâna de lucru de patru zile este eficientă – în special acolo unde procesele sunt eficientizate și echipele pot lucra mai independent.”

Cum e în România

În România, aproape 47% dintre angajaţi şi-ar dori săptămâna de lucru de 4 zile, potrivit unui ultim sondaj, dat publicității în luna iunie.

De altfel, mai multe companii au testat în ultimii ani săptămâna de lucru de 4 zile, existând chiar și câteva încercări legislative de a introduce o săptămână de muncă de patru zile, cu propuneri apărute în 2016, 2017 și, cel mai recent, în 2022. Cu toate acestea, inițiativele respective au omis să ia în considerare un aspect: legislația națională existentă oferă deja un cadru legal pentru implementarea unui astfel de program de muncă.

Deși programul standard de muncă este înrădăcinat în mentalitatea colectivă – 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână, cu 48 de ore consecutive de odihnă – Codul Muncii din România permite și o distribuție inegală a orelor de muncă, adaptată cerințelor specifice ale fiecărui loc de muncă.

Conform Codului Muncii, modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate, va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern. Totodată, pentru a putea fi implementat acest program de lucru, trebuie precizat în mod expres în cuprinsul contractului individual de muncă, fie de la începutul raportului de muncă, fie ulterior, prin încheierea unui act adițional.

Proiectele legislative care au fost propuse prevedeau un scenariu în care salariații lucrează 10 ore pe zi timp de 4 zile, cu un repaus de 3 zile. Aceasta este doar o interpretare a conceptului săptămânii de muncă de patru zile, care cuprinde, de fapt, o varietate de modele concepute pentru a satisface nevoile diverse ale angajatorilor și ale forței de muncă.

Explorarea modelelor săptămânii de muncă de patru zile

Modelele care pot fi avute în vedere pentru săptămâna de lucru de 4 zile în România pot îmbrăca următoarele forme și nu numai:

• Săptămâna de muncă de 4 zile: Acest model propune o reducere de 20% a săptămânii de muncă standard de 40 de ore, prin eliminarea unei zile de muncă, cum ar fi vineri (practic, timpul de muncă săptămânal este de 32 ore).

• Săptămâna de muncă de 4,5 zile: În acest aranjament, salariații pot beneficia, de exemplu, de o jumătate de zi sau o zi întreagă liberă la fiecare două săptămâni.

• Săptămâna de muncă comprimată, de 4 zile: Această abordare presupune ca timpul de muncă să nu fie redus, iar orele de muncă să fie distribuite pe parcursul a patru zile de muncă (de exemplu, de luni până joi salariații lucrează 10 ore pe zi și vineri este zi liberă).

Deși cadrul legal românesc existent permite implementarea săptămânii de muncă de patru zile, este important ca angajatorii să respecte, de asemenea, și celelalte reglementări obligatorii referitoare la timpul de muncă și de odihnă, avertizau recent specialiștii. Acest lucru include asigurarea faptului că salariații beneficiază de o perioadă de odihnă de nu mai puțin de 12 ore consecutive între două zile de muncă și un minim de 8 ore pentru munca în schimburi.