„Sahara” României se întinde deja pe 100.000 ha. Ce e de făcut în contextul schimbărilor climatice
0România este deja puternic afectată de schimbările climatice, în vara acestui an înregistrându-se deja zile extrem de toride, cu peste 44 de grade Celsius la umbră, și suprafețe întinse de „deșert”.
Următorii șapte ani sunt decisivi în combaterea urgenței climatice în care ne aflăm. Se estimează că, la nivel global, peste 50 de miliarde de GES (gaze cu efect de seră) sunt emise în atmosferă în fiecare an. O mare parte din aceasta este rezultatul arderii combustibililor fosili precum petrolul și cărbunele, defrișările în cele mai mari păduri din lume și creșterea în masă a animalelor. Suntem acum în fața unei triple crize planetare – schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea, fenomene negative interconectate și cu impact major asupra calității vieții pe Pământ.
Efectele negative ale schimbărilor climatice au afectat deja țara noastră. România a înregistrat, în luna iulie din 2022, recordul absolut de temperatură: 44,5°C. Mai mult, lipsa ploilor a dus la calamitarea a 65.000 hectare cu grâu, porumb și floarea soarelui, în Iași, zona Moldovei fiind cea afectată de arșiță, înregistrând cele mai puține ploi din istorie. Totodată, asistăm și la un proces accelerat de deșertificare, în special în zonele de sud și est ale țării, din cauza lipsei ploilor.
În acest moment, zona numită „Sahara României” se întinde deja pe cel puțin 100.000 de hectare din Dolj, adică 6% din suprafața județului. Și zonele tradițional cu zăpădă sunt afectate de schimbările climatice. În anumite regiuni se estimează reduceri de până la 80% a grosimii stratului de zăpadă către finalul acestui secol, adică mai puțină zăpadă naturală, ceea ce va afecta turismul hibernal în România, cu impact negativ direct asupra economiei locale. Ultimele luni de toamnă de anul acesta, extrem de călduroase, ne arată deja ce impact va avea creșterea temperaturii în următorii ani.
Ce poate face România
Primul pas este ca fiecare cetățean să se încadreze anual într-un „buget” individual de emisii de CO2 e de doar 2 tone până în 2030, care reprezintă aproximativ jumătate din amprenta medie a fiecărei persoane de pe Pământ, conform UNEP Emissions Gap Report 2021. În prezent, conform datelor furnizate de către Parlamentul Europeean, emisiile totale de gaze cu efect de seră în România au fost de 5,8 tone metrice pe cap de locuitor.
În acest context, Ambasada Sustenabilității propune o serie de soluții pe care orice român le poate implementa, pentru a reduce amprenta de carbon individuală, dar și pentru a încetini cronometrul climatic, și care țin de:
- Modul în care călătorim. Alegerea bicicletei în locul mașinii poate reduce emisiile de dioxid de carbon privind transportul cu 67%, la nivel de comunitate. Simpla reducere a vitezei pe autostradă de la 130 km/oră la 110 de kilometri pe oră ajută la economisirea unui litru la 100 de kilometri.
- Modul în care depozităm și consumăm hrana. Alimentele pierdute sau risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale.
- Modul în care consumăm resurse. Prin gesturi simple, precum închiderea robinetului când ne spălăm pe dinți, putem ajuta la economisirea până la 14 l de apă, având în vedere că doar 2,5% din apă de pe suprafața Pământului reprezintă apă proaspătă.
- Modul în care ne gestionăm garderoba. Se preconizează că emisiile de gaze cu efect de seră ale industriei modei vor crește cu peste 50% până în anul 2030. Astfel, o soluție poate fi reducerea cumpărăturilor de haine noi sau cumpărarea de haine produse local, croite manual, care nu sunt fabricate în unități mari de producție. O alternativă este donarea hainelor, reciclarea lor sau cumpărarea de haine second hand.
- Modul în care refolosim resursele. În acest sens, reciclarea reprezintă o soluție pentru toate produsele existente pe piață. De exemplu, hârtia poate fi reciclată de 7 ori, iar reciclarea ei economisește aproximativ 60% din energia necesară pentru a genera hârtii noi din materii prime.