S-a spart gheaţa! Oceanul de un trilion de dolari. Lumea vrea să se înfrupte din bogaţiile Arcticii
0Oceanul Arctic este acum deschis şi toată lumea vrea o felie cât mai mare din această afacere. Un consiliu creat chiar în cadrul Forumului Economic Mondial încearcă să elaboreaze bazele legale pentru exploatarea zonei arctice, eliberate de gheţuri.
Schimbările climatice pun probleme deosebite exploatării regiunii arctice, însă preşedintele responsabil cu investiţiile de la Guggenheim Partners, Scott Minerd, crede că schimbările climatice oferă mari oportunităţi de dezvoltare economică, relatează Bloomberg.
În urmă cu trei ani, la o conferinţă a Institutului Hoover, şeful de la Guggenheim l-a întânit pe fostul Secretar de Stat George Shultz. Minerd povesteşte că Shultz i-a spus cu acea ocazie: „Imaginează-ţi că într-o dimineaţă vezi un titlu mare în ziar: «Omenirea a descoperit un nou Ocean»”. Deschiderea Oceanului Arctic, i-a spus Shultz, este cel mai mare eveniment de la ultima glaciaţiune de acum 12.000.
Fără îndoială că topirea calotei glaciare şi facilitarea acesului la imensele resurse naturale din subteran oferă oportunităţi incredibile în domenii precum energetic, navigaţie, pescuit, ştiinţă precum şi militar. Începutul l-a făcut Federaţia Rusă care şi-a înfipt deja stagul pe fundul oceanului la Polul Nord, pe care l-a revendicat.
Primele care s-au dezvoltat au fost sectorul energetic şi navigaţia. Bunăstarea Norvegiei s-a clădit pe forajele din apele Mării Nordului, iar explorarea combustibililor fosili din Arctica este parte a politicii energetice americane. Retragerea calotei glaciare în lunile de vară deschid noi căi de navigaţie.
Astfel, distanţa dintre Coreea de Sud şi New York se scurtează la 5.000 km, faţă de ruta actuală de 12.000 km prin Canalul Panama. Dezgheţul ar permite pescuitul comercial, făcând din Arctica o nouă sursă de alimente.
Citeşte şi: Leonardo DiCaprio a luat Oscarul pentru mediu. Actorul critică lăcomia giganţilor petrolieri la Forumul de la Davos: „Istoria vă va învinui pentru devastările lăsate în urmă. Destul!“
Scott Minerd s-a alăturat consiliului consultativ al Formului Economic Mondial pentru elaborarea unui set de instrucţiuni pentru naţiunile interesate să facă afaceri în cea mai nordică regiune a lumii.
„Istoria dezvoltării economice de până acum în diverse ale regiuni a demonstart că s-au făcut greşeli numeroase. Se pare că cineva trebuie să înceapă să dezvolte un standard minim, ca pe un ghid de dezvoltare economică în regiune” a mai spus Minerd.
Protocolul Investiţiilor Arctice, elaborat de „consiliul agendei globale” al Forumului Economic Mondial, pune pe primul plan principiile de sustenabilitate, similare cu iniţiativele dezvoltate pentru economiile mature în ultimii ani. Naţiunile arctice includ Canada, danemarca, Finlanda, Islanda, norvegia, Rusia, Suedia şi SUA, astfel că va fi necesară o colaborare de amploare.
Protocolul elaborat de Forumul Economic Mondial încearcă să rezolve problemele unei regiuni care se schimbă profund şi rapid. Guggenheim, prima firmă de servicii financiare care a aprobat protocolul, şi-a început activitatea în Arctica în urmă cu cinci ani. Ideea este ca regiunea să fie ferită de o dezvoltare explozivă, iar apoi investiţiile să fie abandonate, aşa cum s-a mai întâmplat în foarte multe locuri din lume.
Citeşte şi: Forumul Economic Mondial de la Davos: Liderii mondiali nu cred într-o nouă criză financiară
Guggenheim oferă de mult timp finanţări destinate infrastructurii pentru că este o zonă ce oferă ulterior venituri stabile pe termen lung. Compania financiară spune că este dificil de estimat la cât se ridică necesarul pentru exploatarea oportunităţilor din zonă, dar la o primă evaluare se poate vorbi despre investiţii de 1.000 de miliarde de dolari. Cele mai mari sume vor trebui cheltuite pentru proiecete energetice şi miniere care vor totaliza aproape 280 de miliarde de dolari.
Mai puteţi citi pe Adevărul Financiar:
Ne aşteaptă o nouă recesiune globală? Iată ce spun economiştii care au anticipat-o pe cea din 2008
Planeta se „îneacă“ în petrol. Ce ţări bogate suferă cel mai mult după scăderea preţurilor
Când China strănută, economiile emergente fac pneumonie, iar SUA şi UE se gripează