Rompetrol a contestat în instanţă sechestrul de trei miliarde de lei instituit de către DIICOT
0KMG International şi subsidiarele sale Rompetrol Rafinare şi Oilfield Exploration Business Solutions au contestat în instanţă sechestrul asigurător pus de procurorii DIICOT pe active de peste 3 miliarde lei ale celor trei companii în dosarul Rompetrol 2, scrie Profit.ro.
Cele trei contestaţii au fost înregistrate la Tribunalul Constanţa pe 12 şi 13 mai, iar instanţa a decis conexarea lor.
Primul termen de judecată a fost pe 16 mai, iar judecătorii au decis să amâne cauza pentru 25 mai, „pentru ataşarea dosarului de urmărire penală şi pentru a oferi petenţilor posibilitatea pregătirii apărării cu privire la excepţiile invocate“, mai scrie sursa citată.
De altfel, Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior al KMG International, fostul Rompetrol Group, declara luni într-un interviu pentru „Adevărul“ că încearcă să se „deconecteze“ din Dosarul „Rompetrol II“ deoarece nu era proprietarul rafinăriei Petromidia la momentul infracţiunilor investigate de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Reamintim, procurorii DIICOT au instituit sechestru asupra rafinăriei Petromidia şi a altor bunuri şi conturi ale KMG International, fostul Rompetrol Group, pentru recuperarea unui prejudiciu estimat la trei miliarde de lei.
Un număr de 14 persoane sunt acuzate de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, înşelăciune, complicitate la înşelăciune, delapidare, complicitate la delapidare, evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare.
Dosarul are ca punct central constituirea unui grup infracţional care a deturnat „Creanţa Libia“ şi a folosit apoi banii pentru achiziţia rafinăriei Petromidia. Procurorii vizează şi emiterea de obligaţiuni în contul datoriilor rafinăriei. Obligaţiunilor, în valoare de 603 milioane de dolari, au fost emise în anul 2003, cu scadenţă de şapte ani.
Dar în 2010 acţionar nu mai era omul de afaceri Dinu Patriciu, ci grupul KazMunaiGaz din Kazahstan. Acesta nu a răscumpărat întreaga datorie, ci doar o parte, iar restul banilor au fost convertiţi în acţiuni, astfel că statul a ajuns fără voia sa acţionar cu 44% din titluri.
În 2013, Guvernul a semnat cu KazMunaiGaz un memorandum, care prevedea achiziţia a 26,6% din acţiunile statului cu 200 de milioane de dolari şi înfiinţarea unui fond de investiţii în energie, care să realizeze investiţii de un miliard de dolari. Niciuna din aceste operaţiuni nu a fost realizată până acum.