Românii sunt printre cei mai nemulţumiţi cetăţeni din Europa de Sud-Est privind sistemul de taxare şi prestaţia politicienilor

Românii sunt printre cei mai nemulţumiţi cetăţeni din Europa de Sud-Est în ceea ce priveşte sistemul de taxare şi prestaţia politicienilor, având o marjă foarte redusă de toleranţă la noi creşteri de taxe, potrivit unui studiu Daedalus realizat înainte de anunţarea noilor măsuri fiscale.

„Doar unul din zece români se declară mulţumit sau foarte mulţumit de sistemul de taxare (10,5%) sau de politicieni (8,2%). Nemulţumirea faţă de aceste două aspecte reprezintă un fenomen general în regiune. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte taxele, România ocupă penultimul loc, cu o medie semnificativ mai mică decât cea a regiunii (10,5% România faţă de 14,4% media regiunii)“, se arată într-un comunicat al Daedalus Millward Brown.

Mai nemulţumiţi decât românii în ceea ce priveşte sistemul de taxe sunt doar sârbii (9,5%). La celălalt capăt al clasamentului, Slovacia (19,1%), Turcia (18,7%) şi Bulgaria (18,1%) au un număr de aproape două ori mai mare de cetăţeni mulţumiţi de acest aspect decât cei din România.

„Datele au fost culese înainte de anunţurile privind majorarea taxelor în România, ceea ce amplifică semnificaţia acestor scoruri mici. Practic există o marjă foarte redusă de toleranţă a populaţiei faţă de noi creşteri de taxe“, a declarat Daniel Enescu, Managing Partner Daedalus Millward Brown.

În ceea ce priveşte satisfacţia faţă de politicieni, România este pe antepenultimul loc în regiune (8,2%), scoruri mai mici obţinând doar politicienii din Bulgaria (5,7%) şi Croaţia (4,7%).

În ciuda frământărilor sociale din ultima vreme, politicienii turci au de departe cea mai mare susţinere a populaţiei, cu un nivel de mulţumire de trei ori mai mare decât cel din România (30,3%).

Studiul a fost realizat în şapte ţări din sud-estul Europei (România, Bulgaria, Serbia, Croaţia, Turcia, Cehia şi Slovacia), pe un eşantion de 2.306 de respondenţi, şi arată nivelul de mulţumire al cetăţenilor privind diverse aspecte care contribuie la calitatea vieţii.

Datele au fost culese în luna august. 

Ulterior, Guvernul a anunţat că va introduce noi accize la carburanţi şi un impozit pe proprietate pentru construcţiile speciale, precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, centrale termoelectrice şi nuclearo - electrice, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare - descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine, linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii.

Mai puteţi citi pe aceeaşi temă: 

Accizele cresc cu aproape 5% peste cursul din 2012 şi aduc venituri mai mari cu 3,4 miliarde de lei. Accizele vor creşte anul viitor cu 4,77%, rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie, Guvernul anticipând că va încasa suplimentar la buget de 3,44 miliarde lei din această indexare, din creşterea accizelor la benzină şi motorină şi din interzicerea primelor la vânzarea de tutun şi alcool.

Accizele la carburanţi vor fi majorate de Guvern cu 16-21% din luna ianuarie. Accizele la carburanţi vor fi majorate de Guvern, începând cu luna ianuarie a anului viitor, cu 16-21% comparativ cu valorile actuale, creşteri de taxe fiind pregătite pentru benzina cu plumb şi fără plumb, pentru motorină, precum şi pentru petrolul folosit drept combustibil pentru motor.

Cine va plăti impozitul pe construcţii speciale şi cum se calculează această taxă. Impozitul pe construcţii speciale ce urmează să fie plătit din 2014 va fi 1,5% din valoarea construcţiei şi va fi calculat, în cazul infrastructurii de drumuri, şi în funcţie de trotuare şi semne de circulaţie, fiind pus şi pe jgheaburi şi piloni antene telefonie mobilă, radio şi tv, instituţiile publice fiind însă scutite de plată.

Guvernul lasă primarii să majoreze suplimentar taxele pentru persoane fizice, cu peste 20%. Impozitele şi taxele locale vor putea fi majorate suplimentar pentru persoanele fizice cu mai mult de 20%, această limită-maximă la care primarii sunt obligaţi în prezent să se raporteze urmând să fie eliminată de Guvern pentru proprietarii persoane fizice şi menţinută doar pentru firme.

Guvernul reduce limita veniturilor pentru microîntreprinderi începând cu 2014. Guvernul va reduce limita veniturilor pentru microîntreprinderi, de la 65.000 de euro la aproximativ 50.000 de euro (220.000 de lei), nivel peste care firmele vor fi incluse în regim de plată a impozitului pe profit, noua regulă urmând să fie aplicată începând cu anul viitor.

Firmele care acordă sponsorizări sau burse private vor avea drept de deducere timp de 7 ani. Firmele care acordă sponsorizări sau burse private vor avea posibilitatea să deducă timp de şapte ani sumele care nu au putut fi scăzute din impozitul pe profit, spre deosebire de sistemul actal, în care sumele care nu sunt deduse în anul respectiv nu mai pot fi reportate pe anii următori.

Contribuţia la pensiile private obligatorii creşte la 4,5% din venitul salariatului. Contribuţia la sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) va creşte de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor.