Românii consideră că preţurile la energie au crescut în urma deciziilor greşite luate de autorităţi

Peste două treimi dintre români (69,7%) consideră că preţurile la energie au crescut ca urmare a deciziilor greşite luate de autorităţile statului, se arată în Barometrul Energetic, lansat de INSCOP Research.

În acelaşi timp, 28,2% consideră că scumpirile din energie vin ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele internaţionale.

Potrivit sursei citate, 51,5% dintre români își exprimă acordul cu afirmația ,,Războiul declanșat de Rusia în Ucraina reprezintă principala cauză a crizei energetice din Europa”, în timp ce 45,7% își exprimă dezacordul, iar 2,7% nu știu sau nu răspund.

Întrebați care cred că este principala cauză a creșterii prețurilor la energie electrică în România, 28,2% dintre români menționează evoluțiile prețurilor de pe plan internațional, 69,7% deciziile greșite luate de autoritățile din România, iar 0,5% altă cauză. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,7% din total eșantion.

Evaluarea măsuri de combatere a crizei energetice

Specialiștii INSCOP Research arată că 43,1% dintre români cred că plafonarea facturilor la energie pentru populație a fost o măsură foarte eficientă sau destul de eficientă. 23,8% cred că măsura a fost total ineficientă, iar 29,7% destul de ineficientă. 3,3% din total eșantion nu știu sau nu răspund.

Totodată, 36,7% dintre respondenți cred că măsurile de sprijin pentru spitale, școli și instituții de servicii sociale foarte eficiente sau destul de eficiente. 25,5% dintre participanții la sondaj apreciază că măsurile au fost total ineficiente, iar 31,9% destul de ineficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,8% din total eșantion.

31,4% dintre respondenți consideră că măsurile de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii au fost foarte eficiente sau destul de eficiente. au fost total ineficiente 27,3% dintre cei intervievați.

În acelaşi timp, 32,8% sunt de părere că măsurile adoptate în acest sens au fost destul de ineficiente, 27% destul de eficiente, iar 4,4% foarte eficiente. 8,4% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.

25,1% dintre români cred că că măsurile de sprijin pentru industria românească au fost foarte eficiente sau destul de eficiente. 33,3% dintre participanții la sondaj apreciază că măsurile au fost total ineficiente, iar 34,9% destul de ineficiente. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,7% din total eșantion.

Evaluare compensare prețuri carburanți

În ceea ce priveşte preţurile la carburanţi, 45,2% dintre români își exprimă acordul cu afirmația ,,Compensarea cu 50 de bani a prețului carburanților (benzină, motorină) a fost o măsură bună care s-a simțit în buzunarele șoferilor”, în timp ce 52,8% își exprimă dezacordul, iar 2% nu știu sau nu răspund.

Încrederea în măsurile UE

Întrebați câtă încredere au în capacitatea UE de a lua măsuri eficiente pentru a opri creșterea prețurilor la energie, 37,8% dintre participanții la sondaj spun că au foarte puțină încredere/deloc, 37,8% destul de puțină, 16,7% destul de multă, 6,1% foarte multă. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1,6%.

Energia verde – soluție pentru a crește independența energetică a UE

15,5% dintre cei intervievați cred că dezvoltarea producției de energie din surse verzi poate fi o soluție pentru a crește independența energetică a UE în foarte mică măsură, 28,5% în destul de mică măsură, 32,7% în destul de mare măsură, 20,3% în foarte mare măsură. 3% din total eșantion nu știu sau nu răspund.

În condițiile în care UE vrea să implementeze un mecanism de întrajutorare cu gaze naturale între statele membre în cazul unei urgențe/crize, 59,6% dintre români spun că ar fi de acord ca România să ajute la nevoie alte țări membre cu gaze naturale. 38,7% se opun unei astfel de idei, iar 1,7% nu știu sau nu răspund.

78% dintre cei chestionați ar fi de acord ca România să ajute Republica Moldova cu gaze naturale în caz de criză/ urgență, în timp ce 20,5% se opun unei astfel de idei, iar 1,6% nu știu sau nu răspund.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research, a transmis: „În contextul crizei energetice, atrage atenția faptul că românii au o atitudine generoasă în ceea ce privește ajutorarea la nevoie cu gaze naturale a altor țări (aproape 60%). Solidaritatea crește semnificativ în ceea ce privește ajutorarea de către România a Republicii Moldova cu gaze naturale în caz de criză/urgență, aproape 80% din populație fiind de acord cu acest lucru.”

Revenirea la o piață reglementată

Întrebați dacă revenirea la o piață reglementată ar fi o soluție bună pentru reducerea prețurilor la energie în România, 84,3% răspund că da, iar 13,3% că nu. Ponderea non-răspunsurilor este de 2,5% din total eșantion.

35,5% dintre respondenți spun că preferă subvenția lunară de la stat pentru acoperirea costurilor cu energia (plafonare, compensare, ajutor de încălzire), în timp ce 60,8% preferă un ajutor de la stat pentru scăderea consumului și creșterea eficienței energetice a locuinței. 3,7% nu știu sau nu răspund.

Administrarea activităților din sectorul energetic

61,3% dintre românii intervievați consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate) (față de 46,7% în mai 2021), în ce 29,7% sunt de părere că firmele private ar fi administratori mai buni în acest sens (față de 47% în mai 2021). Nu știu sau nu răspund 9,1%.

Totodată, 79,7% dintre români cred că statul ar trebui să păstreze controlul la companiile din energie în care deține pachetul majoritar de acțiuni (față de 78,3% în mai 2021). La polul opus, 15,5% consideră că statul ar trebui să privatizeze companiile din energie în care mai deține pachetul majoritar de acțiuni (față de 17,9% în mai 2021). 4,8% nu știu, iar 0,7% nu răspund.

Sondajul ,,Barometrul Securității Energetice, ediția a IV-a, noiembrie – decembrie 2022” a fost realizat de INSCOP Research. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) în perioada 13 – 22 noiembrie 2022, volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1174 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.