România, țara inegalităților. Ce arată rapoartele europene referitor la economia națiunii
0În cel puțin cinci capitole, România s-a clasat în topurile europene. Însă toate lucrurile le care suntem buni, nu depășesc ceea ce ne trage cu adevărat în jos, și anume, situația economică.
În ceea ce privește agricultura, deși verile au fost secetoase și în țara noastră, anul trecut ne-am situat pe primul loc, comparativ cu alte state membre ale UE, pentru suprafața cultivată de porumb boabe, iar în ceea ce privește producția, ne-am clasat pe locul doi, după Franța.
Tot în 2022, România s-a clasat pe locul cinci în UE pentru suprafața de grâu cultivată, după Franța, Germania, Polonia și Spania și pe locul patru la producția de grâu realizată.
Pe primul loc în Uniunea Europeană mai suntem și la viteza internetului. Potrivit datelor colectate de HotNews, România are o viteză de descărcare broadband de aproximativ 200 mps, iar media europeană pentru acest criteriu se situează la circa 100 mps, ceea ce înseamnă o viteză la mai puțin de jumătate comparativ cu România.
De asemenea, țara noastră se clasează în top zece din Uniunea Europeană pentru producția de autoturisme. În ceea ce privește producătorii de autoturisme de pasageri din UE, România ocupă locul șapte. Cele mai recente informații agregate arată că România a produs aproape 438.000 de automobile în 2020. Numărul de autoturisme produse este mai mare decât în Ungaria (433.000) sau Polonia (221.000). Germania, cel mai mare producător de mașini din Europa, produce 3,4 milioane de mașini pe an.
România, locul 1 în UE pentru deprivare materială și socială severă
Deprivarea materială și socială severă se referă la persoanele care, din cauza lipsei de bani, nu-și pot permite șapte dintre cele treisprezece componente necesare unui trai decent. Cele treispezece componente sunt: capacitatea de a face față cheltuielilor neprevăzute; capacitatea de a putea plăti o săptămâna de vacanță pe an; capacitatea de a achita la timp, fără restențe: chiria, ipotecile sau facturile la utilități; consumul de carne, pește sau echivalentul vegetarian cel puțin odată la două zile; încălzirea corespunzătoare a locuinței; accesul la un autoturism pentru uz personal; înlocuirea mobilei uzate, accesul la internet acasă în scop personal; înlocuirea hainelor vechi sau uzate cu altele noi; deținerea a două perechi de încălțăminte, care să includă o pereche pentru orice vreme; cheltuirea unor sume oarecare de bani în fiecare săptămână pentru propria stare de bine; participarea în mod regulat la activități de petrecere a timpului liber și întâlnirea cu prietenii/familia acasă sau în altă parte, cel puțin odată pe lunî, pentru a bea sau mânca împreună.
Diferențele din orașele mari și localitățile mici sunt izbitoare
România este în continuare una dintre țările foarte bogate din Uniunea Europenă, însă nu în sensul bun. Țara noastră, în loc să fie bogată material, este bogată în inegalități salariale, în creștere, cu un șomaj mic și un deficit de forță de muncă tot mai mare, care pune pe gânduri angajatorii.
„România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE şi cea mai mare disparitate inter-regională. Chiar Comisia Europeană a remarcat faptul că decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României s-au adâncit în timp, conducând la apariția unor poli de competitivitate regională, concomitent cu cronicizarea sărăciei în unele zone. Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice acționează în sensul permanentizării acestor decalaje. Această problemă tinde să devină o preocupare chiar pentru securitatea națională”, spunea guvernatorul BNR Mugur Isărescu.