Analiză România pregătește un cadru legal care să forțeze ieșirea Lukoil din actuala formulă de operare

Începând cu data de 13 decembrie, Lukoil nu mai are voie să vândă carburanți în România în formula actuală a acționariatului, putând însă să își desfășoare activitatea sub o altă structură a proprietății.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat joi că până săptămâna viitoare va fi gata un proiect care va stabili exact ce trebuie făcut. „În privinta Lukoil, ceea ce vă pot spune este că România va fi solidară în aplicarea sancțiunilor, iar până săptămâna viitoare va fi pregătit un proiect, cel mai probabil de ordonanță, care va stabili un mecanism general aplicabil în situații de acest fel. De acest subiect se ocupă un grup de lucru coordonat de ministerul de Externe”, a spus Dogioiu.

Lukoil deţine în România o reţea de 320 de staţii de carburanţi, rafinăria Petrotel‑Lukoil de la Ploieşti (care acoperă cca 16% din piaţa internă de produse petroliere) și drepturi de explorare pentru gaze în Marea Neagră.

Variante de lucru privind Lukoil

Potrivit unor surse avizate, autoritățile au decis schimbarea strategiei: în locul preluării directe, procedura va fi împărțită în două etape clare și accelerate, cu obligarea actualului proprietar să scoată activele la licitație.

Prima măsură vizează chiar rafinăria Petrotel din Ploiești, considerată cea mai sensibilă componentă din cauza importanței sale strategice. Guvernul intenționează să adopte un act normativ, prin care să permită scoaterea la vânzare a rafinăriei, sub supravegherea statului, astfel încât tranzacția să se realizeze cât mai rapid Rafinăria Petrotel asigură aproximativ 20% din necesarul de carburanți la nivel național, ceea ce face ca rezolvarea situației acesteia să fie prioritară.

A doua etapă privește rețeaua de aproximativ 320 de stații de alimentare, care urmează să fie și ele scoase la vânzare. Practic, Guvernul pregătește un al doilea act normativ, care ar urma să fie adoptat până pe 13 decembrie, pentru clarificarea procedurii de vânzare și transfer. Executivul vrea astfel să evite blocajele și să accelereze procesul, având în vedere numărul mare de unități și complexitatea juridică a operațiunii.

Expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), a explicat că există companii românești care au capacitatea de a prelua întregul segment de clienți deținut de Lukoil pentru desfacerea produselor petroliere în România, fără a afecta exporturile prezente, prin importul direct de benzină și motorină, dacă se disponibilizează capacitățile de stocare ale Oil Terminal folosite în prezent de Lukoil.

„Există și posibilitatea preluării temporare a Lukoil de către statul român, printr-un administrator special, fără a fi o preluare definitivă, și derularea managementului companiei sub coordonarea statului român, astfel încât țițeiul importat să fie în continuu procesat la Petrotel în România și să se asigure acoperirea segmentului de clienții al Lukoil existent în prezent.

Preluarea sau controlul statului asupra companiei Lukoil, implică riscuri financiare - posibile cereri de despăgubire, efort bugetar pentru administrarea companiei, dar mai ales problema competenței statului în administrarea rafinăriilor și a rețelei de distribuție, dar și posibilitatea dezvoltării corupției și a căpușării companiei”, a opinat expertul în energie

Chisăliță: Variantele acestea vor veni cu costuri mai mari

Expertul avertizează însă că variantele acestea vor veni cu costuri mai mari, și datorită unor contracte realizate din scurt, dar asigurând existența în cantități suficiente a combustibiliilor la pompă.

„Pentru România, cel mai important obiectiv în contextul Lukoil este luarea rapidă a unei decizii în privința companiei, menținerea fluxurilor normale de aprovizionare cu carburanți și evitarea panicii la nivelul populației. Aglomerația artificială la benzinării poate crea o falsă creștere a cererii, poate perturba distribuția și poate duce la majorări temporare ale prețurilor, chiar dacă nu există o criză reală.

Atât timp câte autoritățile nu comunică prin clișee, ci vor realiza un dialog corect, sincer și profesionist cu populația, iar populația alimentează normal, piața rămâne stabilă, stocurile pot să fie asigurate, iar prețurile nu vor exploda”, conchide expertul în energie.

Băsescu: Dacă statul preia rafinăria Lukoil, se frige

Și fostul președinte Traian Băsescu a comentat situația rafinăriei Petrotel, deținută de Lukoil, sugerând că România ar trebui să ceară o derogare pentru a evita să preia administrarea acesteia.

„Să ceară o derogare, cum au făcut bulgarii, cum au făcut ungurii, să ceară o derogare pentru că n-aş vrea să cădem în plasă, să o luăm noi în administrare, (n.r. Rafinăria Petrotel). Nu ştiu dacă vă daţi seama ce înseamnă, eu am cărat pentru această rafinărie 12 ani ţiţei. Şi pentru rafinăria asta şi pentru alte rafinării”, a spus Băsescu la Digi24.

Fostul președinte a detaliat costurile implicate: „Chiar m-am uitat să văd preţul astăzi la ţiţei brent, e 64 de dolari pe baril. Rafinăria asta are nevoie de 2,5 milioane de tone pe an ca să funcţioneze continuu. Dacă luăm o navă de 150.000 de tone, luăm nava mea, 150.000 de tone, asta înseamnă că 17 nave trebuie să aducă. Nava mea era navă de un milion de barili”.

Calculul său arată că România ar trebui să cheltuiască aproximativ 1,2 miliarde de dolari anual doar pentru a menține rafinăria în funcțiune. „Deci trebuie să facem orice este posibil ca Lukoil să vândă rafinăria, nu să ne-o pună în braţe. Dacă aveam ţiţei autohton, era în regulă, că aveam costurile de extracţie pe baril, pe tonă la jumătate din cât era costul ţiţeiului pe piaţă. Dar când trebuie să aduci ţiţeiul cel mai aproape de la Ceyhan din Turcia sau de la Sidi Kerir din Egipt, unde e capătul conductei care vine din Marea Roşie, n-ai cum. Pe an, ne-ar costa 1,2 miliarde de dolari”, a mai explicat Băsescu.

Fostul președinte a subliniat că benzinăriile Lukoil din România nu ar reprezenta un risc: „Benzinăriile Lukoil nu sunt o problemă, pentru că ele sunt date în locaţie de gestiune, sunt date la diverşi privaţi care le operează în numele Lukoil. Dar rafinăria, dacă o iei, te frigi. Pentru că în procesul de rafinare, de regulă, se pierd bani. Se câştigă în procesul de distribuţie”, a concluzionat Băsescu.

Burduja: Rușii trebuie scoși urgent în afara sectorului energetic românesc

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a explicat pentru „Adevărul” ce ar trebui să facă România în contextul anunțului Lukoil privind vânzarea activelor din România, atât a rafinăriei Petrotel, cât și a celor 320 de benzinării.

„Cred că statul român nu are în acest moment posibilitatea să preia efectiv aceste active, poate doar pe termen scurt, pentru că există puține companii care ar putea încerca o asemenea mutare și actualmente ele nu au spațiu financiar, e cazul Romgaz, sau suficientă expertiză în cadrul acestor companii de stat.

E adevărat că și acum la Lukoil lucrează foarte mulți experți români, poate doar câțiva expați. Deci resursă umană de calitate avem, dar Ministerul Energiei și ceilalți factori de decizie au datoria de a găsi urgent soluții pentru ca rafinăria și stațiile de desfacere a carburanțiuilor, de tip PECO să fie preluată fără a periclita securitatea în aprovizionarea de carburanți

Există stocuri stabilite prin lege și pot fi folosite pentru a acoperi pe o perioadă limitată de timp în care eventual producția de produse rafinate de la Petrotel, de la Vega, ar putea fi afectată”, a explicat fostul ministru al Energiei pentru „Adevărul”.

Continuând, Sebastian Burduja a opinat că, din punctul său de vedere, rușii trebuie scoși urgent în afara sectorului energetic, inclusiv priin naționalizare.

„Personal, sunt pentru orice soluție care îi scoate pe ruși în afara sectorului energetic românesc, cât mai urgent, inclusiv prin soluții de forță de tipul naționalizare și cred că pe termen mediu, după o perioadă de timp, aceste active pot fi preluate de companii românești, de companii serioase, de un capital autohton, împreună cu expertiza pe care o avem la nivel tehnic.

Statul nu este întotdeauna cel mai bun administrator, și de aceea îmi mențin părerea că nu statul în sine ar trebui să preia aceste active, ci capitalul românesc să le dezvolte și să le pună în slujba economiei românești și în slujba românilor”, a declarat Sebastian Burduja pentru „Adevărul”.

Ce stocuri de produse petroliere are România. Cât importă și cât exportă

Asociația Energia Inteligentă a centralizat datele privind capacitatea de rafinare și gradul de încărcare (utilizare a capacităților) a rafinăriilor din România.

Tabel 1 – Rafinăriile din România (capacitate & grad de încărcare)

Începând cu anul 2023, România a importat motorină din țări precum Grecia, Israel și Egipt după ce fluxurile din Federația Rusă fuseseră oprite. Date oficiale din sistemul WITS România a importat „Fuels” din țări precum Bulgaria, Kazahstan, Ungaria și Turcia și a exportat „Fuels” către țări precum Ungaria, Moldova, Serbia, Bulgaria și Ucraina.

Consumul României în 2024 (conform INS)

• Benzina consumată: 1,45 milioane tone

• Motorină consumată: 6,9 milioane tone

Importuri de motorină

• Din motorina consumată, aprox. 2,8 milioane tone au venit din import (restul din producția internă a rafinăriilor din România)

• România nu acoperă singură necesarul de motorină, deci rămâne importator net motorină

Importuri de benzină

Analiza AEI arată că producția internă de benzină a fost de cca. 3,2 milioane tone, la un consum de doar cca. 1,4 milioane tone .

România este exportator net de benzină, chiar dacă sunt și importuri de benzină, dar foarte mici.

România este importator net de motorină; importurile de motorina au fost de cca. 2.6 milioane tone, din care cca. 0,9 milioane tone au mers la reexport. Astfel, consumul de motorină în România înseamnă cca. 4,9 milioane tone rafinat în România și cca. 1,7 milioane tone din import Un destinatar foarte important este Ucraina:

a) Motorină

◦ Ucraina a importat cca 1,47 milioane tone de motorină anual din România , adică cca. 24% din totalul importurilor sale de motorină.

◦ România a fost cel mai important furnizor de motorină al Ucrainei .

b) Benzină

◦ Ucraina a importat anual cca. 0,31 milioane tone de benzină din România , aproximativ un sfert (25%) din totalul importurilor sale de benzină. România fiind primul furnizor de benzină al Ucrainei .

La nivel agregat (categoria „combustibili minerali, uleiuri și produse ale distilării”), România exportă combustibili și către: Ungaria, Moldova, Serbia, Bulgaria unde este vândută în stațiile companiilor Românești deținute acolo.

Cele mai mari firme care vând carburanți în România sunt:

• OMV Petrom Marketing SRL (o tremie)

• Rompetrol Downstream SRL (KMG International)

• MOL România Petroleum Products SRL

• Lukoil România SRL

• SOCAR Petroleum SA

• NIS Petrol SRL (sub brandul Gazprom)

• plus o serie de distribuitori regionali (Smart Management Invest, Flagas, etc.)

Aceste companii cumpără produse de la rafinării din România (Petrobrazi, Petromidia, Vega, Petrotel), și atunci când oferta internă nu e suficientă, importă benzină și mai ales motorină din alte state (Grecia, țări din zona Mării Mediterane, etc.).

• Exporturi de benzină facute de România - în principal de:

◦ OMV Petrom (cca două treimi)

◦ Unicom Oil Terminal.

◦ Rompetrol Rafinare (Petromidia)

◦ volum total către Ucraina: ~1,47 milioane tone (24% din importurile lor de motorină), provenind în principal din rafinăriile românești (OMV Petrom – Petrobrazi, Rompetrol – Petromidia, etc.).

• Importuri de motorină în România – făcute în principal de:

◦ OMV Petrom / OMV Petrom Marketing

◦ Rompetrol (Rompetrol Rafinare + Downstream)

◦ MOL România

◦ Lukoil România

◦ SOCAR, NIS Petrol și alți distribuitori regionali

• Exporturi de benzină și motorină – effectuate în special de:

◦ OMV Petrom

◦ Rompetrol Rafinare (Petromidia)

◦ Unicom Oil Terminal și alți traderi specializate în carburanți

Sancțiunile SUA: OFAC a prelungit termenul

Lukoil a intrat sub incidența unui nou pachet de sancțiuni economice impuse de Statele Unite, în contextul războiului purtat de Rusia în Ucraina. Decizia Washingtonului vizează atât compania Lukoil, cât și Rosneft, cele mai mari două grupuri petroliere ruse.

Sancțiunile, anunțate pe 22 octombrie 2025, au ca scop restricționarea finanțării economiei ruse și a „mașinăriei de război a Kremlinului”. Departamentul Trezoreriei SUA a precizat că măsurile se extind asupra filialelor și partenerilor acestor companii, interzicând entităților americane și aliaților lor să deruleze tranzacții comerciale sau financiare cu Lukoil.

Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a stabilit termenul de 21 noiembrie 2025 pentru închiderea sau vânzarea activelor internaționale deținute de compania rusă, sub riscul unor sancțiuni suplimentare.

La 14 noiembrie 2025, OFAC a prelungit termenul până la data de 13 decembrie 2025. „GL 131 autorizează, de asemenea, până la 13 decembrie 2025, tranzacțiile obișnuite și necesare pentru menținerea sau încetarea operațiunilor, contractelor sau altor acorduri ale entităților LIG. Aceasta include tranzacțiile care sunt necesare pentru executarea acordurilor preexistente, cu condiția ca aceste tranzacții să fie în concordanță cu practicile stabilite anterior și să sprijine proiecte sau operațiuni preexistente. Astfel de activități ar putea include, de asemenea, plăți către angajați, furnizori, proprietari, creditori și parteneri; conservarea și întreținerea proprietăților corporale preexistente; sau activități asociate cu menținerea investițiilor de capital preexistente. Cu toate acestea, orice plată efectuată, direct sau indirect, către entități LIG sau orice altă persoană blocată trebuie efectuată într-un cont blocat (…) cu excepția cazului în care este autorizată separat de OFAC”, a adăugat biroul american.

Lukoil a confirmat ulterior că a început procesul de identificare a cumpărătorilor pentru activele din străinătate și a anunțat intenția de a-și vinde întreaga rețea internațională, inclusiv rafinăriile din România și Bulgaria.

Fostul director executiv al companiei, citat de publicația Politico, a estimat că măsura ar putea reduce veniturile Lukoil cu până la 30%, prin vânzarea a trei rafinării și a aproximativ jumătate dintre cele 5.000 de benzinării operate la nivel global.