România, marcată de pesimism economic și așteptări de înăsprire fiscală

România se distinge prin pesimism economic și așteptări de înăsprire fiscală, potrivit unui studiu realizat de o firmă de consultanță fiscală și juridică în mai multe țări din regiune, inclusiv România.

„Cele mai pesimiste așteptări sunt cele ale respondenților din România, unde aproape  jumătate din răspunsuri se referă la o scădere preconizată  a volumului tranzacțiilor și doar unul din  patru respondenți crede că valoarea investițiilor va crește”, se arată în studiul Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2025.

Potrivit acestuia, în România previziunile sunt opuse celor din Polonia și Republica Cehă, aproape 60% dintre respondenți anticipând o deteriorare a climatului economic din țară și doar 14% considerând că acesta se va îmbunătăți.

Întrebați ce așteptări au, pentru parcursul anului viitor, în privința disponibilității finanțării prin împrumut pentru țara lor, 46% dintre românii intervievați au spus că se așteaptă la o deteriorare, față de doar 20% dintre polonezi și 7% cehi.

 Întrebați ce așteptări au, pentru lunile următoare, de la climatul fiscal din țara lor, 70% dintre românii intervievați au spus că se așteaptă la o înrăutățire, față de 37% cehi și 28% polonezi.

România, în risc de recesiune

De altfel, analiștii CFA România au anunțat marți că, pe fondul riscului de recesiune din România și a incertitudinii din economie, indicatorul de încredere macroeconomică a continuat să se reducă.

„Pe fondul riscului de recesiune, și a incertitudinii din economie, indicatorul de încredere, și în special componenta de condiții curente au continuat să se reducă. Consistente cu această evoluție sunt reducerea anticipațiilor de creștere economică pentru anul curent precum și majorarea anticipațiilor privind deficitul bugetar”, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele CFA România.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în luna februarie, cu 3,8 puncte până la valoarea de 36,6 puncte. Această situație s-a datorat in special scăderii puternice a componentei de conditii curente. Astfel, componenta de condiții curente a scăzut cu 10,4 puncte, până la valoarea de 45,9 puncte. În același timp, componenta de anticipații a rămas relativ constantă (-0,5 puncte).

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (martie 2026) s-a situat la valoarea medie de 4,85%.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, peste 94% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare a cursului. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0306 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,1015 lei pentru un euro.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 39% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o scădere. De asemenea 72% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 28% că sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a s-a majorat fata de exercitiul anterior la valoarea medie a anticipațiilor de 7,4% din PIB.

Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează, în scadere față de exercițiul anterior, la valoarea medie de 1,1%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.