România intră în competiție cu Austria, Cehia, Spania, Germania și Olanda. Miză de 20 de miliarde de euro în AI

Șase state europene și-au depus candidatura pentru o miză de 20 de miliarde de euro, alocată prin programul InvestAI. În joc sunt 3–5 AI Gigafactories europene, centre de supercomputing cu peste 100.000 de acceleratoare fiecare. România propune Black Sea AI Gigafactory.

România nu este singura țară care vrea să găzduiască una dintre viitoarele AI Gigafactories ale Uniunii Europene. Până la termenul-limită din 21 iunie 2025, alte cinci state europene: Austria, Cehia, Spania, Germania și Olanda, și-au depus oficial candidatura pentru finanțarea care cumulează 20 de miliarde de euro, alocată prin programul InvestAI, potrivit The Compute, Storage & Networking Channel. 

InvestAI: miza de 20 de miliarde de euro

Proiectul anunțat de UE în februarie 2025 vizează construirea a 3–5 clustere AI pe întreg continentul, fiecare echipat cu peste 100.000 de cipuri specializate. Acestea vor permite antrenarea celor mai complexe modele AI din lume. Și nu numai.

Inițiativă strategică a Uniunii Europene, lansată în februarie 2025, InvestAI urmărește să mobilizeze 200 de miliarde de euro pentru dezvoltarea AI până în 2030. Din acest total, 20 de miliarde sunt dedicate exclusiv gigafabricilor, centre de supercomputing distribuite în rețeaua EuroHPC.

În cursă, Capitala Austriei, Viena, vine cu un proiect orientat spre sustenabilitate urbană, integrând energia reziduală în rețeaua de termoficare a orașului. Cehia propune un centru în Praga-Zbraslav, pe terenul Czech Radiocommunications, într-un consorțiu deja activ în zona data center. Spania mizează pe infrastructura deja existentă, supercomputerul MareNostrum 5 din Barcelona, și o candidatură susținută de Telefónica și Nvidia. Germania își păstrează discreția asupra locației, dar intră în joc cu un consorțiu industrial condus de Hochtief și Ionos. În același timp, Olanda, prin AI Gigafactory.NL, propune un model bazat pe energie eoliană offshore și un ecosistem academic puternic, susținut de fostul CEO ASML. 

România mizează pe AI regional, Black Sea AI Gigafactory

În acest context, România, propune un proiect regional, Black Sea AI Gigafactory, susținut de Banca Mondială și de partenerii din Moldova, Ucraina și Turcia. Cu două locații propuse (Cernavodă și Doicești), România vizează poziționarea ca hub de suveranitate tehnologică și securitate cibernetică pentru Europa Centrală și de Est. 

Proiectul include peste 100.000 de acceleratoare AI, alimentate printr-un mix energetic sustenabil de până la 1.500 MW și conectate la infrastructură digitală de mare viteză, cu deschidere internațională. Sprijinit de Banca Mondială și un consorțiu național de universități, companii și institute de cercetare, centrul va deservi România, Republica Moldova, Ucraina, Turcia și alte state din regiunea Mării Negre.

„Nu construim doar o fabrică de AI, punem bazele unei regiuni conectate, sigure și pregătite pentru viitor. Este despre suveranitate tehnologică, securitate cibernetică și cooperare regională”, a declarat Bogdan Ivan, fost ministru al Economiei, în momentul depunerii candidaturii.

Așadar, România mizează pe avantajele energetice (nuclear fără emisii), infrastructura digitală existentă și experiența în domeniul securității cibernetice, inclusiv prin găzduirea Centrului European de Competențe (ECCC). Propunerea include și un model juridic dedicat (SPV), guvernanță neutră și acces deschis pentru companii și state membre interesate.

„Aducem 4 miliarde de euro în România și suntem cei mai puternici în materie de securitate cibernetică și suvernatitate tehnologică. (...) Depunem, poate, cel mai important proiect pentru infrastructura digitală și pentru suveranitatea tehnologică nu doar a României, ci a întregii regiuni a Mării Negre, și anume: BlakeSea AI Gigafactory, e un program care va aduce o investiție în România cuprinsă între 4 și 5 miliarde de dolari care este făcut împreună cu cei mai buni specialiști ai Băncii Mondiale, reunește universitățile, mediul privat și țările din regiunea Mării Negre”, a mai spus Bogdan Ivan. 

Conform declarațiilor sale, este pentru prima dată când România, încă de la integrarea în Uniunea Europeană, are o aplicație de această anvergură la nivel european. „Iar acest lucru se face în parteneriat cu cei din Republica Moldova, cu cei din Ucraina, cu Turcia și ne propunem să-i luăm parteneri și pe toți vecinii noștri din regiunea Europei Centrale și de Est, iar centrul să fie aici, în România”, a adăugat Bogdan Ivan.

Diana Nițescu, CEO Top Minds, declară, pentru Adevărul, că deși proiectul este deocamdată în faza de intenție, are un fundament solid. „Deocamdată, cred că este doar o depunere de proiect. La bază are multe argumente, inclusiv faptul că avem Centrul de Cyber Security. Urmează aprobarea și stabilirea cadrului de implementare, care va aduce atât avantaje, cât și provocări. E important să rămânem realiști, atât la nivel național, cât și din perspectiva startupurilor și ecosistemului de afaceri.”

Diana Nițescu consideră că inițiativa are potențialul de a deveni un reper tehnologic european. „Este o oportunitate bine-venită. AI-ul are nevoie acum de reglementare clară – iar această fabrică promite exact asta. Dacă va fi bine manageriată, poate genera creștere economică reală și o internaționalizare accelerată a României, în special în orașele mari.”

În privința impactului social, ea nu vede riscuri. „În prezent, nu estimez efecte sociale negative. Dimpotrivă, tocmai pentru că va fi o inițiativă europeană reglementată riguros, așa cum este și Centrul de Cyber Security, va aduce stabilitate, inovație și colaborare”, a mai spus ea.

Orașe și regiuni din întreaga Europă stau la coadă pentru a găzdui „gigafabricile” de date AI

Viena consideră că are un argument puternic pentru a găzdui o astfel de unitate. Consiliul local a anunțat că va colabora cu compania de energie Wien Energie pentru a reintegra căldura reziduală generată de centrul de date în sistemul de termoficare al orașului. 

Vineri, politicieni locali și naționali au semnat oficial candidatura orașului. Cancelarul austriac Christian Stocker a declarat, citat de The Compute, Storage & Networking Channel: „Prin aplicarea pentru o Gigafabrică AI în Austria, demonstrăm că suntem pregătiți să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul digital al Europei. Aceste proiecte contribuie nu doar la întărirea poziției noastre, ci și la creșterea competitivității tehnologice. (...) „Astfel de proiecte sunt esențiale nu doar pentru consolidarea poziției noastre locale, ci și pentru extinderea competitivității noastre tehnologice. Pentru o redresare economică durabilă, va fi crucial să ne concentrăm pe domenii unde politicile de amplasare și tehnologiile viitorului se întâlnesc în mod semnificativ.”

Austria găzduiește deja mai multe supercomputere, majoritatea în cadrul universităților. Printre acestea se numără și Musica, instalat la Universitatea Tehnică din Graz, care urmează să devină operațional în acest an.

„Viena se bucură de o reputație globală pentru infrastructura sa eficientă, calitatea vieții și inovație. O gigafabrică AI ar completa perfect rețeaua existentă și ar întări poziția noastră ca hub tehnologic european”, a adăugat primarul Vienei Michael Ludwig.

La rândul său, ministerul ceh al Industriei și Comerțului propune o gigafabrică în districtul Zbraslav din Praga, pe un teren deținut de compania Czech Radiocommunications (CRA). Care plănuia inițial un centru de date de 26 MW, dar dacă proiectul este acceptat, capacitatea ar putea fi extinsă cu încă 77 MW. „Am pregătit deja proiectul Prague Gateway DC, unul dintre cele mai moderne din regiune, și de aceea ne implicăm logic în această inițiativă”, a spus Anna Tůmová, purtătoarea de cuvânt a CRA, potrivit sursei citate.

În Spania, compania Telefónica coordonează candidatura națională. Guvernul spaniol a stabilit că centrul va fi construit în localitatea Mora la Nova, lângă Tarragona (Catalonia). Proiectul este susținut de Oficiul Economic al Guvernului, Ministerul Transformării Digitale și Guvernul Cataloniei, mai scrie The Compute, Storage & Networking Channel. Conform aceleiași surse, printre partenerii industriali implicați se numără ACS, MasOrange, Nvidia, Submer, Multiverse Computing și Societatea Spaniolă pentru Transformare Tehnologică. De altfel, Spania găzduiește deja unul dintre cele mai puternice supercomputere din Europa, MareNostrum 5, situat la Barcelona Supercomputing Center.

În Germania, compania Hochtief colaborează cu furnizorul de cloud Ionos pentru o candidatură comună, într-o locație momentan secretă. Proiectul include un consorțiu de firme specializate în tehnologie, securitate și utilități, alături de instituții de cercetare.

Totodată, în Olanda, grupul AI Gigafactory.NL a depus deja o scrisoare de intenție. Locația exactă nu este publică, dar consorțiul include parteneri de top din industrie și universități. Proiectul este susținut de Peter Wennink, fostul CEO al gigantului ASML. Han de Groot, liderul inițiativei, a scris pe LinkedIn: „Suntem în cursă.”