România cere patru miliarde de euro Băncii Mondiale

Guvernul negociază cu finanţatorii internaţionali un credit din care va trage câte un miliard de euro pe an pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.

Descoperind că veniturile la nouă luni sunt mai mici cu aproape patru miliarde de lei decât cele preconizate, Guvernul a rectificat în sens negativ bugetul. Deşi a introdus accize mărite şi taxarea construcţiilor speciale, nici această măsură nu va fi suficientă pentru a astupa găurile bugetare: pe lângă povara fiscală pe care o aruncă în spatele contribuabililor din toate categoriile. Guvernul a decis să se împrumute de la Banca Mondială pentru a acoperi deficitul bugetar şi a refinanţa datoria publică.

Zilele trecute, oficialii la vârf ai Ministerului Finanţelor au discutat cu reprezentanţii Băncii Mondiale despre obţinerea unui împrumut de patru miliarde de euro de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD – divizia de finanţări a Băncii Mondiale).

Împrumutul, din care în 2014 am putea trage un miliard de euro pentru „politici de dezvoltare“, este destinat finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice.

Necesar de finanţare: 13,6 miliarde de euro

„Necesarul de finanţare, adică deficitul bugetar plus datoria publică ajunsă la maturitate, totalizează în acest moment 60 de miliarde de lei (echivalentul a 13,6 miliarde de euro – n.r.), astfel că suma despre care este vorba în împrumutul de la BIRD e chiar mică“, ne-a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. „Probabil că acest împrumut are costuri mai mici“, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Împrumutul este unul de tip DPL („development policy loan“ - împrumut pentru politici de dezvoltare, iar România a solicitat acordarea de către BIRD a unui volum de patru miliarde de euro (câte un miliard de euro anual) „prin utilizarea de instrumente pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice (de tip DPL)“, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

Funcţionează ca un acord cu FMI

La fel ca în acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), şi acest program de finanţare presupune îndeplinirea de către România a unui set de condiţii. În acest caz („acordul“ cu BIRD) este vorba despre câteva măsuri de reformă care trebuie îndeplinite până la sfârşitul lunii februarie 2014.

Măsurile vizează managementul datoriei publice, al cheltuielilor bugetare, gestionarea investiţiilor publice, bugetarea bazată pe performanţă, programarea bugetară, politici de taxare cu impact asupra mediului de afaceri şi sectorului privat, ca să le enumerăm doar pe cele din aria de activitate şi decizie a Ministerului Finanţelor.

În sectorul energetic, măsurile se referă la reforme deja realizate - IPO-uri la Nuclearelectrica, Romgaz, restructurarea companiei Hidroelectrica sau liberalizarea pieţei energiei prin respectarea calendarului de creşteri la preţurile la energie, experţii BM arătându-se foarte mulţumiţi de progresele înregistrate în acest sector.

Reformele vor fi agreate în cursul misiunii din decembrie (misiunea de pre-appraisal) pe baza propunerilor venite dinspre partea română. Condiţionalităţile „nu trebuie îndeplinite pentru prima tragere“, precizează Ministerul Finanţelor.