România, campioană la scumpiri: prețul energiei raportat la venituri, cel mai mare din UE. Ce mai poate fi făcut

Taxele și tarifele de transport au contribuit semnificativ la scumpirea energiei electrice în România, care se află pe primul loc în UE la prețul raportat la puterea de cumpărare – de aproape patru ori mai mare decât în Ungaria, țara cu cel mai mic cost relativ. Un expert în energie a explicat pentru „Adevărul” ce mai poate fi făcut.

Prețul energiei electrice, este un indicator esențial al sănătății economice și al viitorului durabil al unei țări. El influențează direct costurile de producție, nivelul de trai al populației, competitivitatea industriei, dar și atractivitatea investițională.

România a avut o creștere semnificativă a prețului energiei electrice fapt ce determină inflație, scăderea puterii de cumpărare, relocarea industriilor și accentuarea vulnerabilităților sociale.

Analizând prețurile energiei electrice cu toate taxele incluse în țările din UE, la consumatorul casnic în luna iulie 2025 constatăm că România ocupă locul 1 în rândul țărilor din Europa, raportat la puterea de cumpărare și are cea mai mare creștere a prețului energiei electrice din întreaga Europă între lunile iunie – iulie 2025, fiind mai mult decât dublă decât următoarea cea mai mare creștere de preț din Europa (România ocupă în luna iulie 2025, locul 10 la prețul energiei electrice pentru populație neraportat la puterea de cumpărare).

Deși România este puțin dependentă din punct de vedere energetic, având resurse proprii de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), prețurile energiei electrice sunt ridicate comparativ cu nivelul de venituri al populației.

În fapt în luna iulie 2025 România a înregistrat pentru populație cel mai mare preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare din Europa.

România are un preț de 4 ori mai mare decât cel mai mic preț al energiei electrice raportat la puterea de cumpărare care se găsește în Ungaria.

Cum s-a ajuns aici

Această situație are mai multe cauze, subliniază specialistul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației En ergia Inteligentă (AEI) enumerând:

• Piața energetică europeană – prețul energiei în România este influențat de evoluțiile pe piața comună europeană, unde cotațiile pot fi ridicate în funcție de, ofertă și prețul combustibililor fosili.

• Taxele și tarifele de transport/distribuție – reprezintă jumătate din factura finală de energie electrică, un nivel extrem de ridicat comparativ cu țările europene

• Lipsa investițiilor în infrastructură – rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final.

• Speculațiile și volatilitatea pieței – liberalizarea pieței, fără consumatori pregătiți și fără instituții care să sancționeze abaterile de pe piață, au permis fluctuații mari de preț.

• Tranziția energetică – investiții în surse verzi, stocare, noi rețele etc. deși necesare, presupun costuri inițiale ridicate care se recuperează treptat prin tarife mai mari.

„În lipsa scăderii prețului la energie electrică, România riscă să piardă competitivitatea economică și să accentueze inegalitățile sociale. Costurile ridicate ale energiei afectează direct industria, agricultura și serviciile, ducând la creșterea prețurilor produselor și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Totodată, firmele românești devin tot mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate în raport cu țările unde energia este mai ieftină și mai stabilă.

Pe termen lung, prețurile mari la energie vor fi o frână în dezvoltarea economică, generează inflație și pot accentua migrația forței de muncă, deoarece oamenii caută condiții mai avantajoase în alte state. În plus, lipsa unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la creșterea sărăciei energetice, fenomen care afectează deja multe gospodării din mediul rural”, a punctat Chisăliță.

Ce se mai poate face

Întrebat ce s-ar mai putea face, expertul în energie Silviu Gresoi, a declarat pentru „Adevărul” că încă se mai pot lua măsuri pentru redresarea prețurilor.

„România încă suferă serios din cauza fluctuațiilor din piața angro de energie. Când producția internă scade din cauza secetei sau pentru că nu bate vântul prețurile sar rapid în sus, iar țara ajunge să importe energie scumpă de la vecini. Problemă mare? S-au făcut prea puține investiții în centrale noi și nici cele vechi nu s-au modernizat pe măsura ritmului european. Din cauza asta, sistemul energetic e rigid și greu de adaptat. În plus, rețelele de distribuție și transport pierd mai multă energie decât media europeană, iar asta îi costă direct pe consumatori. Chiar dacă prețul pe kilowatt-oră nu e cel mai mare din Europa, salariile mici fac ca oamenii să simtă scumpirea din plin.

Ce ajută? E nevoie urgentă de investiții în producție locală, mai ales în energie regenerabilă, hidro și proiecte nucleare. Trebuie și contracte pe termen lung, cum sunt acordurile PPA, care dau stabilitate și mai taie din riscul fluctuațiilor de pe piața spot. Modernizarea și digitalizarea rețelelor înseamnă mai puține pierderi și costuri mai mici. Pe termen scurt, sprijinul trebuie să ajungă direct la cei vulnerabili, ca să nu simtă atât de tare efectele negative. Pe termen lung, doar creșterea producției și eficientizarea sistemului pot ține prețurile stabile și pot alinia România la standardele europene”, a declarat expertul în energie pentru „Adevărul”.