România a urcat pe poziţia 32 în clasamentul global al plăţii taxelor. Câte plăţi face o firmă anual şi cât durează procesul
0O firmă din România trebuie să efectueze 14 plăţi anual, sub media regională, arată clasamentul global PwC Paying Taxes 2020, în care România a urcat, în acest an, pe poziţia 32. În ediţia de anul trecut, România s-a plasat pe poziţia 49.
România devansează, în acest an, alte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum Cehia (locul 53), Slovacia (55), Ungaria (locul 56), Polonia (76) şi Bulgaria (97). Cele mai bune performanţe regionale continuă să le înregistreze Ţările Baltice: Estonia (poziţia 12), Letonia (16), şi Lituania (18).
S-au diminuat artificial taxele angajatorilor, prin mutarea contribuţiilor
Evoluţia României se datorează reducerii cu 20 de puncte procentuale, de la 40% la 20%, a ratei totale de impozitare pentru o companie medie. Conform metodologiei utilizate în cadrul raportului, rata totală de impozitare ia în calcul doar obligaţiile fiscale ale unei companii medii/angajator ca pondere în profit.
„Acest salt al României în clasamentul global s-a produs ca urmare a îmbunătăţirii semnificative a unuia dintre indicatori, respectiv cel care măsoară rata totală de impozitare. Este vorba de un efect al transferului contribuţiilor de asigurări de la angajatori la angajaţi care a diminuat artificial sarcina angajatorilor. România este singura ţară din Uniunea Europeană care a mutat aproape integral contribuţiile la angajaţi, dar, aşa cum ştim, angajatorii plătesc şi contribuţiile care le revin angajaţilor. Astfel, în practică, obligaţiile fiscale ale companiei au rămas similare”, declară Daniel Anghel, Liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.
Lucrurile au rămas neschimbate, în rest
În ceea ce priveşte ceilalţi indicatori, situaţia este neschimbată faţă de clasamentul realizat anul trecut. Astfel, timpul necesar pentru plata obligaţiilor a rămas la acelaşi nivel de 163 de ore pe an. Comparativ la nivel regional este nevoie, în medie, de 213 de ore. O companie medie din România trebuie să efectueze 14 plăţi anual, similar cu situaţia de anul trecut şi cu media regională de 14,4 plăţi.
„Multe state au reuşit în ultimii ani să facă plata taxelor mai simplă datorită tehnologiei. Fie că este vorba de metode de raportare şi plată care uşurează viaţa contribuabililor, fie de monitorizare şi control care eficientizează combaterea fraudei, digitalizarea administraţiei fiscale contribuie la o conformare fiscală mai bună şi, implicit, la o colectare mai mare a taxelor. Din această perspectivă observăm că România nu a făcut progrese de la un an la celălalt. Anunţul recent al autorităţilor privind demararea licitaţiei pentru achiziţia SAF-T este un pas foarte important în direcţia digitalizării administraţiei fiscale”, explică Daniel Anghel.
Raportul global evidenţiază avantajele semnificative pe care le oferă administraţiile fiscale contribuabililor dacă adoptă tehnologia. Atât în Brazilia, cât şi în Vietnam, timpul necesar pentru a respecta obligaţiile fiscale a fost cu 23% mai mic în 2018 decât în 2017 şi în alte state au înregistrat reduceri mari ale numărului de plăţi de impozite.
La nivel regional, se observă deteriorarea poziţiei Poloniei, care a coborât 8 locuri faţă de anul trecut, ca urmare a creşterii numărului de raportări fiscale. Aceeaşi evoluţie a înregistrat Bulgaria care a coborât 5 poziţii, Cehia a coborât opt poziţii şi Slovacia 7. În schimb, Ungaria şi-a îmbunătăţit mult poziţia în clasament, urcând 30 locuri, până pe 56.
La nivel global, uşurinţa cu care o companie medie îşi poate plăti taxele şi impozitele a rămas relativ stabilă la nivelul tuturor celor patru indicatori: timpul necesar (234 ore), numărul de plăţi (23,1), rata totală de impozitare (40,5%) şi un indice de înregistrare (60,9 din 100).
Clasamentul, aflat la a 14a ediţie, include 190 de ţări şi se bazează pe analiza indicatorilor valabili pentru anul 2018 şi ia în calcul numărul plăţilor realizate de o firmă medie pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale, orele necesare conformării cu legislaţia fiscală şi rata totală de impozitare, adică ponderea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor suportate de o firmă ca procent din profituri.