Analiză RO-Alert pentru facturi. Inițiativa ANRE, ironizată: „Nu e de ajuns că ne trimite Arafat mesaje?”

Inițiativa Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei de a introduce un sistem de notificări de tip „Ro-Alert” pentru consumul de energie electrică a stârnit reacții critice. Specialiștii consultați de „Adevărul” pun sub semnul întrebării atât utilitatea, cât și aplicabilitatea măsurii în România.

Analistul economic Adrian Negrescu consideră că inițiativa ANRE de a-i notifica pe români când ajung la un consum de 80% din energie este, mai degrabă, una teoretică, greu de pus în practică în contextul actual al infrastructurii energetice.

„Inițiativa ANRE pare desprinsă dintr-o carte de bune practici, este o idee bună de spus la gura sobei într-o Românie în care ideea de contor inteligent e doar pe hârtie. ANRE uită că noi nu avem contoare care să ne măsoare consumul în funcţie de intervalele orare”, a declarat acesta pentru „Adevărul”.

„E SF. Nu e de ajuns că ne trimite Arafat avertizări la fiecare ploaie mai serioasă”

În opinia sa, proiectul riscă să fie doar o măsură de imagine, fără impact real asupra consumatorilor. Mai mult, Negrescu atrage atenția că problema de fond rămâne costul ridicat al energiei: „E o idee SF, menită să distragă atenţia de la elefantul din încăpere: preţul foarte mare la energia electrică care s-a majorat cu 80%, fără ca ANRE să explice de ce au crescut prețurile.”

În aceeași notă critică, analistul subliniază dificultățile tehnice și responsabilitatea investițiilor: „Ideea de a lansa un soi de Ro-Alert când te apropii de maximum de consum e ca o frecție la picior de lemn. Plus că ar trebui ca furnizorii să investească în digitalizare, nu statul român! Ideea e foarte greu de aplicat atât timp cât nu avem servicii orare de tarifare”

În plus, acesta ironizează utilitatea unor astfel de alerte în viața de zi cu zi a consumatorilor: „Nu e de ajuns că ne trimite Arafat avertizări la fiecare ploaie mai serioasă?! Mai trebuie să vină şi ANRE să ne spună să închidem caloriferul într-o noapte rece de iarnă când nu avem căldură de la Radet?”

Psiholog: Notificarea la 80% din consum vine prea târziu

Din perspectivă psihologică, Mihai Copăceanu este la fel de rezervat în privința eficienței măsurii, punând accent pe comportamentul consumatorilor și pe limitele intervențiilor de tip notificare. „Nu sunt convins că o astfel de măsură este eficientă din câteva motive”, a explicat acesta pentru „Adevărul”.

În primul rând, momentul în care ar fi trimise alertele este considerat prea târziu pentru a produce schimbări semnificative. „Deși mulți cetățeni nu știu cât consumă în timp real, această măsură de avertizare nu va reduce consumul în primul rând pentru că 80% înseamnă că deja este realizat un consum ridicat și ca cetățean ai prea puțin timp rămas să mai corectezi”, a spus psihologul.

De asemenea, Copăceanu subliniază că există categorii de consumatori pentru care reducerea consumului nu este o opțiune reală: „Există categorii de cetățeni care, deși sunt anunțați, nu au cum să-și ajusteze consumul, de exemplu familiile cu copii sau cei care lucrează de acasă și există anumiți consumatori realmente necesari zilnic (frigider, congelator, centrală)”.

În opinia sa, schimbările reale apar în timp, prin măsuri structurale și obiceiuri consolidate. „Economiile serioase vin mai ales din alte măsuri de eficiență energetică și schimbări de obicei pe termen lung, nu doar dintr-un SMS la finalul lunii”, a spus el.

Mai mult, psihologul compară eficiența unei astfel de alerte cu o intervenție tardivă. „Este ca și cum am avertiza un conducător auto că urmează să treacă pe roșu la semafor. E prea târziu”, a declarat Copăceanu, adăugând că impactul la nivel național ar fi limitat, majoritatea oamenilor urmând să își mențină consumul dictat de necesități.

Totuși, susține psihologul, dacă alertele ar fi primite la 50% sau 60% din consum, notificările ar putea fi mai eficiente.

Cum e în alte state europene și de ce la ei funcționează

Țări precum Marea Britanie, Italia, Spania, Franța, Olanda sau statele nordice – Suedia, Finlanda și Danemarca – au ajuns la un nivel ridicat de digitalizare a consumului de energie, cu o acoperire de peste 80% a contoarelor inteligente, potrivit unor rapoarte europene și analize de piață despre smart metering. Aceste dispozitive reprezintă fundamentul întregului sistem, deoarece permit transmiterea datelor de consum aproape în timp real, uneori la intervale de doar 15 minute. Astfel, consumatorii nu mai sunt nevoiți să aștepte factura de la finalul lunii pentru a înțelege cât au consumat, ci pot urmări constant evoluția consumului lor.

Pe această bază se construiește un al doilea element esențial: tarifarea dinamică. În multe dintre aceste state, energia nu are un preț fix, ci variază în funcție de intervalul orar. Consumul din orele de vârf este mai scump, în timp ce energia folosită noaptea sau în perioadele de surplus este mai ieftină. Acest mecanism creează un stimulent real pentru schimbarea comportamentului, încurajând consumatorii să își adapteze obiceiurile pentru a reduce costurile.

Abia în acest context intervin notificările, care nu sunt simple mesaje trimise la finalul lunii, ci instrumente integrate în aplicații și platforme digitale. Utilizatorii pot primi alerte înainte de perioadele de consum ridicat sau de creștere a prețurilor, împreună cu recomandări concrete – de exemplu, amânarea folosirii unor electrocasnice sau reducerea temporară a consumului. În unele cazuri, sistemele sunt chiar automatizate, astfel încât anumite dispozitive, precum termostatele, pot ajusta consumul fără intervenția directă a utilizatorului. Mai mult, în alte state furnizorii oferă stimulente financiare pentru reducerea consumului în momente critice, transformând aceste notificări în instrumente active de gestionare a energiei.