Reuters: Leul a fost cea mai slabă monedă din regiune. Care sunt motivele

Leul românesc a fost cea mai slabă monedă din Europa Centrală şi de Est (CEE) în acest an, deoarece România s-a confruntat cu o politică fiscală imprevizibilă şi cu dezechilibre economice tot mai mari, arată Reuters.

Potrivit unui sondaj derulat de publicaţie, care a avut loc între 1 şi 3 iulie, leul românesc va fi în scădere uşoară şi în 2020, de la de la 4,725 lei/euro la 4,81 lei/euro.

„Atunci când te confrunţi cu adâncirea deficitelor gemene, în ciuda faptului că la nivel mondial se îmbunătăţeşte evoluţia activelor riscante, încă ne aşteptăm ca moneda românească să aibă o performanţă scăzută”, a declarat Ciprian Dascălu, economist şef al ING România, potrivit Reuters.

El spune că acesta este, în esenţă, motivul fundamental pentru care leul este mult mai slab decât celelalte valute din Europa Centrală şi de Est. „Deficitele gemene” din România se referă la deficitul bugetar şi la deficitul de cont curent.

În primele cinci luni ale acestui an, deficitul bugetar consolidat al ţării s-a majorat la 1,43% din produsul intern brut, faţă de 1,1% la sfârşitul lunii aprilie, în timp ce deficitul de cont curent s-a adâncit la 2,31 miliarde euro în ianuarie-aprilie.

Conform sondajului realizat de Reuters, principalele valute din Europa Centrală şi de Est ar urma să se aprecieze uşor faţă de euro anul viitor, deoarece băncile centrale din regiune indică menţinerea unor rate stabile ale dobânzilor, spre deosebire de politicile anunţate de Rezerva Federală a SUA (Fed) şi de oficialii Băncii Centrale Europene (BCE).

În Ungaria, analiştii se aşteaptă ca forintul se se aprecieze cu 0,77% faţă de euro, la 320 de forinţi pentru un euro, în timp ce în Polonia zlotul ar urma să se aprecieze cu 0,5% faţă de moneda comună, la 4,22 zloţi pentru un euro, iar coroana cehă se va aprecia uşor, la 25,30 pentru un euro.

Analiştii se aşteaptă ca în acest an băncile centrale din Polonia, Ungaria şi Cehia să nu modifice ratele dobânzilor, în pofida majorării inflaţiei, în contrast cu autorităţile de politică monetară din SUA, care au indicat că ar putea majora costul creditului ca răspuns la inflaţia slabă şi riscurile la adresa comerţului global.