Războiul Israel-Hamas ar putea avea implicații majore pentru economia Europei

Războiul Israel-Hamas ar putea avea un impact semnificativ asupra creșterii economice și a inflației din zona euro, dacă presiunile asupra prețului energiei rămân limitate, consideră Goldman Sachs.

Ostilitățile în desfășurare ar putea afecta economiile europene prin comerțul regional mai scăzut, condițiile financiare mai stricte, prețurile mai mari la energie și încrederea mai scăzută a consumatorilor, a subliniat analistul economic pentru Europa Katya Vashkinskaya într-o notă de cercetare.

În rândul economiștilor crește îngrijorarea că războiul ar putea înghiți Orientul Mijlociu, Israelul și Libanul făcând schimb de rachete în timp ce Israelul continuă să bombardeze Gaza, ducând la pierderi masive de civili și la o criză umanitară care se adâncește.

Deși tensiunile ar putea afecta activitatea economică europeană prin reducerea comerțului cu Orientul Mijlociu, Vashkinskaya a subliniat că expunerea continentului este limitată, având în vedere că zona euro exportă în jur de 0,4% din PIB către Israel și vecinii săi, în timp ce expunerea comercială britanică este mai mică, de puțin peste 0,2% din PIB.

În opinia economistului, condițiile financiare mai stricte ar putea afecta creșterea și ar putea exacerba influența existentă asupra activității economice din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor atât în zona euro, cât și în Regatul Unit. 

Cel mai important și potențial impact prin care tensiunile s-ar putea răspândi în economia europeană este legat de piețele de petrol și gaze, a spus Vashkinskaya.

„De când a izbucnit conflictul actual, piețele de mărfuri au înregistrat o volatilitate crescută, prețurile țițeiului Brent și gazelor naturale europene crescând cu aproximativ 9%, respectiv 34%”, a spus ea.

Ce efecte ar avea creșterea constantă a prețurilor petrolului

Echipa Goldman a evaluat un set de scenarii negative în care prețurile petrolului ar putea crește cu între 5% și 20% peste valoarea de referință, în funcție de severitatea șocului de aprovizionare cu petrol.

„O creștere persistentă de 10% a prețului petrolului reduce de obicei PIB-ul real al zonei euro cu aproximativ 0,2% după un an și crește prețurile de consum cu aproape 0,3 puncte procentuale în acest timp, cu efecte similare observate în Marea Britanie”, a spus Vashkinskaya.

„Cu toate acestea, pentru ca forța să apară, prețurile petrolului trebuie să rămână constant ridicate, ceea ce este deja sub semnul întrebării, prețul țițeiului Brent aproape revenind la nivelurile de dinaintea conflictului la sfârșitul lunii octombrie”.

Evoluția prețului gazelor reprezintă o provocare mai acută, a sugerat ea, cu creșterea prețului determinată de o reducere a exporturilor globale de GNL (gaz natural lichefiat) din zăcămintele de gaze israeliene și piața actuală de gaze mai puțin capabilă să răspundă la șocurile negative de aprovizionare.

„Estimările echipei noastre de mărfuri indică o creștere considerabilă a prețurilor la gaze naturale în Europa în cazul unui scenariu de scădere a aprovizionării în intervalul 102-200 EUR/MWh”, a spus Vashkinskaya.

Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a declarat pentru CNBC că efectele secundare ale conflictului asupra piețelor energetice reprezintă un risc potențial pentru eforturile băncii centrale de a controla inflația.

„Până acum, aș spune, nu am observat o creștere semnificativă a prețurilor la energie”, a spus Bailey pentru Joumanna Bercetche de la CNBC. „Dar este un risc. Evident, este un risc pentru viitor.”

Prețurile petrolului au fost volatile de când Hamas a lansat atacul asupra Israelului pe 7 octombrie, iar Banca Mondială a avertizat că prețurile țițeiului ar putea crește la peste 150 de dolari pe baril dacă conflictul se intensifică.

Încrederea generală a consumatorilor este canalul potențial final pentru efectele de propagare, potrivit băncii din Wall Street, iar Vashkinskaya a remarcat că zona euro a cunoscut o deteriorare substanțială ca urmare a invaziei Rusiei asupra Ucrainei în martie 2022.