Proiectul Doicești, pilon al parteneriatului cu SUA, noul măr al discordiei în politica românească

Proiectul de la Doicești, una dintre cele mai importante inițiative energetice strategice ale României și un pilon al parteneriatului cu Statele Unite în domeniul nuclear civil, a devenit subiect de dispută politică la vârf. După ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că a notificat Ambasada SUA privind intenția de reevaluare sau închidere a proiectului SMR, liderul PSD Sorin Grindeanu a cerut date actualizate de la Nuclearelectrica, în timp ce vicepreședintele PNL Rareș Bogdan și fostul ministr al Energiei, Bogdan Ivan, au criticat dur ideea abandonării investiției, invocând implicațiile strategice și geopolitice ale proiectului. Discuția transformă centrala de la Doicești într-un nou punct sensibil al relației România–SUA și al dezbaterii privind securitatea energetică a țării.

Disputa politică privind viitorul proiectului SMR de la Doicești a fost declanșată de declarațiile premierului Ilie Bolojan, care a pus sub semnul întrebării fezabilitatea economică a investiției și a explicat că a informat Ambasada Statelor Unite despre situație.

Acesta a invocat sumele deja cheltuite și structura actuală a proiectului, afirmând că „avem un teren achiziţionat la o valoare destul de mare, avem o companie cu mulţi angajaţi care au tocat destul de mulţi bani şi avem un studiu de fezabilitate”.

Potrivit premierului, problema centrală este că, pentru a deveni realitate, proiectul ar necesita „câteva miliarde de euro”, în condițiile în care aceste resurse nu sunt disponibile, iar analiza economică indică faptul că energia produsă ar putea avea un preț „mai mare decât cel de piață”, ceea ce ridică întrebări privind rentabilitatea investiției.

Pe de altă parte, premierul a insistat asupra modului în care România trebuie să își gestioneze relația cu partenerii strategici, explicând că informarea părții americane a fost un gest de responsabilitate instituțională.

„Mie mi s-a părut responsabil că, dacă-ți respecți partenerii, să+i informezi, așa cum am făcut eu cu Ambasada Statelor Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să analizăm cât se poate de atent”, a spus premierul, adăugând că „un proiect cu probleme de fezabilitate nu ar trebui promovat ca certitudine pe agenda bilaterală, întrucât acest lucru poate afecta încrederea între parteneri”.

Grindeanu a cerut date actualizate de la Nuclearelectrica

În acest context, liderul PSD Sorin Grindeanu a intervenit în dezbatere și a cerut date actualizate de la Nuclearelectrica privind stadiul proiectului SMR de la Doicești, pentru a avea „o imagine la zi a proiectului”.

Demersul său vine în contextul în care discuția a depășit zona tehnică și a intrat în zona politică și diplomatică, generând nevoia de clarificare instituțională asupra realității proiectului.

„Ceea ce face premierul demis Ilie Boloja (...) este să slăbească companii de asemenea strategice ale statului român. Iar, dacă vorbim de proiectul de la Doiceşti, în acest moment vorbim de un proiect strategic al României, care face parte ca şi componentă importantă din parteneriatul strategic pe care îl avem cu Statele Unite ale Americii, iar luările de poziţie ale primului ministru în niciun caz nu se înscriu în linia dată de Constituţie”, a spus preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, la Parlament.

„În niciun caz proiecte de acest tip nu pot fi aruncate la coş, aşa, printr-o declaraţie scurtă a unui prim-ministru demis, pentru că aici vorbim de proiecte care, ce să vezi, au fost puse în mişcare de foști miniștri PNL, acele sume de bani de care tot vorbeşte domnul prim-ministru, care sunt parte componentă până la urmă a acestui proiect, au fost plătite de miniştri PNL, dar asta nu înseamnă că acest proiect trebuie să se oprească. Din contră, acest proiect, fiind parte a acestui parteneriat strategic, trebuie să continue”, a mai afirmat Grindeanu.

Rareș Bogdan: Oprirea proiectului ar fi o undă de șoc ăn relația diplomatică

De cealaltă parte a spectrului politic, vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a respins ideea abandonării proiectului și a ridicat miza discuției la nivel geopolitic. Acesta a descris SMR de la Doicești drept „nava-amiral a parteneriatului civil-nuclear româno-american”, sugerând că nu este vorba doar despre o investiție energetică, ci despre un pilon al relației strategice cu Statele Unite.

El a avertizat că o eventuală oprire sau reevaluare radicală a proiectului ar putea avea consecințe asupra relației diplomatice, întrebând dacă nu cumva asistăm la „o undă de șoc în relația diplomatică”. În logica sa, proiectul trebuie analizat prin prisma securității regionale, într-un context în care SUA își consolidează prezența energetică în Europa de Est.

Rareș Bogdan a comparat situația României cu cea a Poloniei, afirmând că „Polonia tocmai a consolidat masiv un parteneriat cu SUA pentru construcția primei lor centrale nucleare. Dar Varșovia livrează, Bucureștiul trage frâna de mână”, sugerând că România riscă să piardă teren în competiția regională pentru investiții strategice.

Bogdan Ivan: Proiectul de la Doicești a fost auditat inclusiv de AIE

O poziție și mai fermă a venit din partea ministrului Bogdan Ivan, care a legat direct proiectul de relația strategică România–SUA și de securitatea energetică a țării. Acesta a susținut că Doicești și Cernavodă reprezintă „un singur domeniu clar și palpabil care leagă România de SUA în energie”, subliniind importanța menținerii ambelor proiecte.

Bogdan Ivan a criticat ideea de blocare a investiției, afirmând că „premierul demis vrea să blocheze și acest singur cap de pod pe care da, puteam construi împreună”, considerând că România riscă să piardă o oportunitate strategică majoră.

El a insistat asupra faptului că proiectul nu poate fi redus la o evaluare contabilă simplă, afirmând că „un proiect de energie nucleară nu e un drum comunal sau un cămin cultural. Este una dintre cele mai sofisticate tehnologii din toate timpurile”. În opinia sa, energia nucleară implică investiții mari tocmai din cauza standardelor ridicate de siguranță și oferă, în schimb, o producție stabilă, cu un „factor de capacitate de peste 95%, constant”.

Ministrul a mai arătat că proiectul a fost deja validat la nivel internațional, precizând că „proiectul SMR de la Doicești a fost auditat, inclusiv de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică prin misiuni succesive care au validat și amplasamentul și tehnologia”.

În viziunea sa, miza depășește calculele economice pe termen scurt și ține de poziționarea strategică a României: „România poate aștepta din nou sau poate lua leadership-ul în producția de energie nucleară”.

Proiect strategic în parteneriat cu SUA

Proiectul de la Doicești reprezintă inițiativa României de a construi prima centrală nucleară bazată pe reactoare modulare mici (SMR) din țară, fiind un pilon al parteneriatului strategic pe energie dintre România și Statele Unite ale Americii.

Autoritățile au estimat că proiectul ar putea genera aproximativ 4.000 de locuri de muncă pe perioada dezvoltării, incluzând 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 în faza de construcție și 2.300 în producția și asamblarea componentelor, la care s-ar adăuga dezvoltarea unei industrii conexe și atragerea de investiții asociate.

În documentele de prezentare ale proiectului, SMR de la Doicești este descris ca o inițiativă prin care „România își propune să se poziționeze pe harta internațională a industriei nucleare, prin dezvoltarea lanțului de aprovizionare și transfer de know-how, într-un context global în care reactoarele modulare sunt promovate ca soluții pentru tranziția energetică și securitatea energetic”. 

Demarat în 2022 și cu studiile de fezabilitate efectuate în anii 2023 și 2025, proiectul se află în faza de implementare pregătitoare, după ce în februarie 2026 a fost luată decizia finală de investiție.

Începerea lucrărilor pe amplasament este estimată după 2027, în funcție de finanțare și contractare, urmând ca operarea efectivă să fie posibilă în 2033 – 2034.