Producţia de tractoare, greu de salvat doar cu bani

Experienţa internaţională arată că micii producători din industria de maşini nu pot supravieţui dacă nu au susţinerea unui concern mondial de profil Povestea Tractorul Braşov

Experienţa internaţională arată că micii producători din industria de maşini nu pot supravieţui dacă nu au susţinerea unui concern mondial de profil

Povestea Tractorul Braşov seamănă, până la un punct, cu poveştile Dacia Piteşti sau ARO Câmpulung. Dacia dezvoltase un proiect cu specialiştii proprii şi era să intre în faliment. ARO a dezvoltat "în interior" un proiect de motor cu îmbunătăţiri şi a intrat în faliment. UTB are tradiţie, specialişti, proiecte şi o piaţă potenţială cât vezi cu ochii. Totuşi, intră în faliment.

Marius Caşiş din Bacău a reuşit să vândă anul trecut 25 de tractoare ceheşti Zetor, sub sloganul "Calitate Vest la preţuri Est. Nu are ceea ce se cheamă o reţea de distribuţie, vânzările făcându-se în principal prin anunţuri pe internet. Dar "oamenii au fost atraşi în primul rând de preţ - la 20.000 de euro (fără TVA), tractorul cehesc de 62 CP e numai cu câteva mii de euro mai scump decât tractorul de Braşov. Şi piesele de schimb au preţuri asemănătoare. Consumă şi mai puţin, cam 20 de litri de motorină la hectarul arat, este 4x4 şi, în general, e altceva. Spre exemplu, poţi vorbi la mobil în cabină, pe când în tractoarele noastre trebuie să ţipi ca să vorbeşti cu cel de lângă tine" - îşi vinde omul marfa.

Dar, în ciuda brandului industrial al Cehiei, în ciuda preţului rezonabil, de Est, vânzările Zentor sunt astăzi nesemnificative. Producătorul ceh, achiziţionat de un grup slovac, nu are "norocul" Skoda de a fi într-un concern din domeniu. "Dacă nu ai un producător mare în spate, cu un brand recunoscut, nu mai faci astăzi nimic în industria construcţiilor de maşini, cu atât mai mult în domeniul maşinilor agricole, unde n-au mai rămas decât cei mari", spune Constantin Toma, preşedintele Grup Romet Buzău. În urmă cu trei ani, începuse un parteneriat cu italienii de la Landini pentru asamblarea la Metalurgica Buzău (în cadrul grupului) de tractoare de mare capacitate. Proiectul a căzut însă după ce Landini a renunţat şi la preluarea Tractorului Braşov.

Subiectul e închis astăzi. Landini a fost ultimul mare producător care a plecat după ce a curtat Tractorul. Vina principală pare să fi fost a autorităţilor de la Bucureşti, care, deşi acceptau acordarea de facilităţi grele, nu se grăbeau cu respectarea termenilor conveniţi cu italienii. Astăzi, chiar dacă Tractorul a intrat în lichidare şi chiar dacă Metalurgica era un partener tradiţional al uzinei braşovene, omul de afaceri buzoian, aflat în topul celor mai bogaţi din zona Munteniei, spune că nu este interesat să preia pe cont propriu producţia de tractoare.

Minuni pe cont propriu şi vânzări de coşmar

Alţi oameni de afaceri, dintre cei pentru care "banii nu sunt o problemă", se întrec în a se anunţa interesaţi de preluarea fluxului de producţie de la Braşov. După declaraţiile şefului AVAS, Teodor Atanasiu, printre pretendenţi se află Gigi Becali (mare proprietar de terenuri), fraţii Păunescu (cunoscuţi pentru afaceri în domeniul turismului) şi Ilie Carabulea (cu afaceri în principal în domeniul transporturilor, prin Atlasib. Aşadar, cel mai apropiat de "domeniu" pare să fie Ilie Carabulea: "Eu sunt inginer mecanic de automobile şi tractoare şi am făcut practica la Tractorul. Mă interesează numai fluxul de producţie. Putem să producem şi componente pentru parcul nostru de maşini, dar pentru producţia de tractoare avem o strategie clară - diversificarea, tractoare de mare capacitate, dar şi tractoare mici. Pentru aceasta, mergem pe direcţia promovării tehnologiei cu specialişti din interior şi, eventual, un joint venture cu un producător din afară. În ziua de azi, totul e o problemă de bani: ai bani, poţi să aduci ce tehnologie vrei". Patronul Atlasib crede că va trebui să fie investiţi cel puţin "10-15 milioane de euro".

O asemenea sumă ar trebui să facă minuni la Tractorul. "Ne-ar trebui în jur de două milioane ca să finalizăm noul prototip, pe care să-l omologăm pentru piaţa UE. Alţii dau bani grei pentru dezvoltarea de produse. Noi, cu oamenii noştri am reuşit să dezvoltăm noua motorizare", precizează Titu Şerban, directorul general al Tractorul. El spune că deja noile tractoare româneşti au început să se schimbe. Au un aspect occidental, iar celebrul U de 65 CP, "care consuma până la 35 de litri pe hectarul arat, cu 68CP DT, care consumă 18 litri". Iar preţul de bază a rămas cel mai mic din piaţă, de 16.000 de euro, fără TVA.

Şi totuşi... "Anul trecut, Tractorul a vândut pe piaţa internă 750 de bucăţi, din care 2 (două) prin programul Fermierul (cu dobândă subvenţionată - n.r.), 66 prin programul SAPARD, 300 prin programul de subvenţionare rămas din anul 2005 (45% din preţ suportat de stat), iar restul s-a cumpărat direct", spune directorul general.