Producătorii de băuturi spirtoase cer un calendar de majorare a accizelor similar celui aplicat în sectorul berii

Producătorii de băuturi alcoolice din România cer să li se aplice să introducă în legislație un cadru unitar pentru accizele la alcoolul etilic și bere, argumentând că, adunate, taxele, acciza și cheltuielile de producție înseamnă 103% din prețul de vânzare, adică o pierdere de cel puțin 3%.

În caz contrar, efectele economice si sociale ale creșterii accizei la alcool etilic vor fi catastrofale, principalele victime fiind chiar producătorii români de băuturi spirtoase, care au în portofoliu produsele populare cele mai ieftine. Industria spirtoaselor are deja cea mai mare contribuție la cuantumul total al accizei pe alcool.

S-a atenuat creșterea accizei doar la bere

„Salutăm inițiativa Ordonanței de Urgență a Guvernului prin care se atenuează creșterea accizei la bere, doar că proiectul are o carență esențială: nu tratează în mod unitar accizele pentru alcool, adică lipsește același calendar al actualizării accizei pentru alcoolul etilic. Actualizarea cu inflația a accizelor pentru alcoolul etilic, conform mecanismului existent, poate avea efecte economice și sociale catastrofale”, a declarat Florin Rădulescu, președintele Asociației Spirits România, într-o întâlnire cu presa.

El a reamintit că, spre deosebire de industria berii, industria băuturilor spirtoase se confruntă cu o piață neagră semnificativă. Evaziunea fiscală nu este făcută însă de producătorii legali iar în aceste condiții ar fi cu atât mai nedrept ca cei penalizați să fie tocmai cei care plătesc accizele și celelalte contribuții, a spus el.

Totodată, Florin Rădulescu a mai arătat că cei mai afectați de creșterea accizei vor fi producătorii români.

„Producătorii români sunt cei care au produsele populare și cele mai ieftine. Aproximativ 85% din consumul de bauturi spirtoase este reprezentat de produsele românești”, a explicat Rădulescu.

„Producătorii autohtoni s-au aflat sub presiune în ultimii ani din cauza creșterilor de taxe dar și de prețuri la materii prime. Avem nevoie de un cadru juridic și financiar echitabil, care să ne permită să ieșim din logica strâmtă a supraviețuirii și să ne permită să ne facem planuri de dezvoltare și de creștere pe termen lung”, a declarat Daniel Bran, proprietarul Distileriilor Bran, prezent de asemenea la întâlnirea cu jurnaliștii.

Acciza înseamnă 36% din prețul unei sticle

Referindu-se la piața locală, președintele Asociației Spirits, Florin Rădulescu, a mai arătat că, deși spirtoasele reprezintă doar 4% din totalul consumului de alcool din România, producătorii și importatorii acestora plătesc 55% din totalul accizelor generate de industria băuturilor alcoolice.

Din prețul de listă al unei sticle de băuturi spirtoase, în 2023 nu mai puțin de 36% reprezentau accize, 20% sunt costurile cu materiile prime, 31% costurile cu vânzarea și marketing-ul, 10% manopera, 2% transport și 4% energia. În condițiile în care costurile cu transportul, energia, materiile prime vor crește în perioada următoare, din cauza evoluțiilor economice, producătorii locali au două variante pentru a rezista în piață: micșorarea marjei în condițiile în care deja aceasta este negativă sau restrângerea activității, inclusiv prin concedieri.

Consumul de alcool nefiscalizat are mai multe efecte nefaste, de la impact negativ asupra colectării de TVA până la efecte grave și, uneori, ireversibile în ceea ce privește sănătatea consumatorilor. În 2018, studiul de piață realizat împreună cu Novel Research a arătat că, în total, consumul de băuturi spirtoase în rândul persoanelor de 18+ ani era aproximativ 1,242 mil. hectolitri. Conform calculelor pe baza datelor Ministerului Finanțelor, consumul fiscalizat a fost de 487,000 hectolitri de băuturi spirtoase, rezultând că 755,000 hectolitri, respectiv 60,7% din total, era consum nefiscalizat. Potrivit unui sondaj realizat de ivox.ro la solicitarea Spirits România în luna octombrie 2024, 34% dintre români spun că au consumat băuturi alcoolice din surse pe care nu le cunoșteau, respectiv băuturi fără timbru sau băuturi produse de persoane pe care nu le cunoșteau. Dintre respondenții care au admis că au consumat băuturi alcoolice contrafăcute, unul din cinci a indicat ca motiv prețul, respectiv faptul că băuturile contrafăcute pe care le-au consumat erau mai ieftine.