Previziunile pentru 2025 sunt incerte: BNR va apăra stabilitatea leului până după alegerile prezidențiale
0Raportul „Dezechilibrele macroeconomice necesită stabilitate politică”, publicat joi de economiștii BCR arată cât de incerte sunt previziunile pentru 2025, singura certitudine fiind că BNR va apăra stabilitatea leului.
„Predicția este foarte dificilă, mai ales dacă este vorba despre viitor!, a spus odată Niels Bohr, laureatul premiului Nobel pentru fizică. Acest sentiment este valabil în urma primului tur al alegerilor prezidențiale din România, unde consensul a fost răsturnat”, scriu autorii studiului, coordonați de Ciprian Dascălu, economist-șef al BCR.
În preambulul analizei, aceștia arată că alegerile au fost anulate de Curtea Constituțională, care a invocat interferența unui stat străin.
„Alegerile alegerile vor fi probabil reluate în martie-aprilie 2025. Succesul neașteptat al forțelor politice de extremă dreaptă a determinat partidele pro-europene să își consolideze poziția. PSD, PNL, USR, UDMR și parlamentarii reprezentând minoritățile etnice (care controlează 65% din parlament) s-au angajat să formeze un guvern și discută despre susținerea unui candidat comun la președinție.
Pentru viitorul guvern, intrarea pe o cale clară de consolidare fiscală și punerea în aplicare a Planului de redresare și reziliență (RRP) ar trebui să fie prioritățile principale.
Deși se crede adesea că macroeconomiștii au un „glob de cristal”, trebuie să recunoaștem că al nostru este crăpat. Deși avem o perspectivă perspective pozitive pe termen lung, ancorate în valorile UE, cu o creștere potențială a PIB-ului estimată la 3% și o inflație convergând spre intervalul țintă al BNR de 1,5-3,5%, perspectivele pentru 2025 rămân neclare. Creșterea PIB-ului este proiectată să să se redreseze până la 2,8% an/an în 2025 în cadrul unui scenariu fără modificare a politicilor, ajutat de baza statistică și de efectele de report. Cu toate acestea, riscurile sunt în mod clar înclinate în sens descendent”, se arată în studiu.
Amploarea acestei deprecieri va depinde de structura, dimensiunea și calendarul consolidării consolidării fiscale, deoarece factorii de decizie politică se confruntă acum cu o situație critică. În ceea ce privește inflația, suntem puțin mai încrezători, prognozând 3,7% de la an la an până la sfârșitul anului 2025.
BNR va mai scădea dobânda cheie după alegeri
Cu toate acestea, politica fiscală rămâne principala sursă de incertitudine idiosincratică. După alegeri, BNR este de așteptat să reia reducerea ratelor la jumătatea anului.
„Estimăm că dobânda cheie a BNR va scădea cu 75 pb până la 5,75% până la sfârșitul 2025. Pe fondul incertitudinii persistente, este probabil ca stabilitatea cursului de schimb să rămână o piatră de temelie a răspunsului politic al BNR. Ne așteptăm ca rata de schimb EUR/RON să rămână stabilă până după alegerile prezidențiale, cu o anumită flexibilitate pentru deprecierea ușoară a leului după aceea, deoarece banca centrală a recunoscut preocupările legate de competitivitate. Pe măsură ce situația evoluează, noi încercăm să alcătuim un nou „glob de cristal”. Sperăm că până la începutul noului an - cu un nou guvern în funcție și un proiect de buget pentru 2025 rezonabil de credibil - o parte din ceața actuală va începe să se risipească”, se menționează în studiu.
Economia ar putea crește cu 2,8%
Perspectivele pentru 2025 sunt incerte, deoarece guvernul are de luat măsuri fiscale care să ducă la reducerea deficitului bugetar ridicat.
„Scenariul nostru de bază este că economia va crește cu 2,8% în 2025, dar, în funcție de momentul și structura ajustărilor fiscale, creșterea ar putea fi cu până la un punct procentual mai mică. Pe o notă pozitivă, este așteptată o redresare ușoară a cererii externe pentru anul viitor, care ar trebui să ofere un anumit sprijin creșterii”, se mai arată în document.
„Cu toate acestea, alegerile prezidențiale reprogramate, probabil în martie-aprilie 2025, ar putea slăbi apetitul pentru reformă, întârziind măsuri semnificative până la jumătatea anului. Structura corecției fiscale este de așteptat să se concentreze pe partea de venituri, având în vedere natura rigidă a cheltuielilor guvernamentale”, spun economiștii BCR în raport.