Preţurile îngrăşămintelor agricole au atins maxime record în urma războiului dintre Rusia şi Ucraina

Preţurile îngrăşămintelor agricole au atins maxime record la nivel mondial, în urma războiului dintre Rusia şi Ucraina şi a unor factori preexistenţi, relatează CNBC.

Preţurile materiilor prime care constituie piaţa îngrăşămintelor — amoniac, azot, nitraţi, fosfaţi, potasiu şi sulfaţi — au crescut cu 30% de la începutul anului şi le depăşesc acum pe cele observate în timpul crizei alimentare şi energetice din 2008, potrivit firmei britanice de consultanţă CRU.

Rusia şi Ucraina sunt printre cei mai importanţi producători de mărfuri agricole din lume.

În 2021, Rusia a fost cel mai mare exportator mondial de îngrăşăminte cu azot şi al doilea cel mai mare furnizor de îngrăşăminte atât potasice, cât şi cu fosfor, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură.

Comerţul dintre Rusia şi restul lumii nu s-a oprit, dar a fost grav perturbat, deoarece importatorii şi navlositorii de nave (persoane agreate de autoritatea portuară care percepe o taxa numita nalvu pentru inchirierea navelor n.r.) se distanţează de această ţară în urma invadării Ucrainei, a declarat marţi şeful CRU pentru îngrăşăminte, Chris Lawson.

Rusia, care reprezintă aproximativ 14% din exporturile globale de îngrăşăminte, a suspendat temporar exporturile, ceea ce va avea un impact puternic pe pieţele alimentare globale.

”În plus, gazele naturale sunt un element cheie pentru producţia de îngrăşăminte. Preţurile ridicate ale gazelor au dus la o reducere a producţiei în regiuni precum Europa, constrângând şi mai mult o piaţă deja strânsă”, a spus Lawson.

Între timp, sancţiunile împotriva Belarusului, stat aliat al Rusiei, au implicaţii substanţiale pentru piaţa de potasiu, Rusia şi Belarus contribuind cu 40% din volumele tranzacţionate anual.

”De la începutul anului 2020, preţurile îngrăşămintelor cu azot au crescut de patru ori, în timp ce preţurile la fosfat şi potasiu de peste trei ori”, a explicat Lawson.

”În timp ce fermierii de pe pieţele dezvoltate au beneficiat de preţurile ridicate ale mărfurilor agricole, contribuind la compensarea parţială a preţurilor ridicate ale materialelor, distrugerea cererii este din ce în ce mai probabilă din cauza preţurilor ridicate şi a deficitului de aprovizionare.”

Economiile din întreaga lume se confruntă deja cu o inflaţie istoric de ridicată, determinată în mare parte de creşterea preţurilor la alimente şi energie.

Indicele ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură arată că preţurile alimentelor sunt la un nivel ridicat, iar Lawson a sugerat că o perioadă prelungită de deficit de îngrăşăminte va afecta randamentul agricol pe termen lung.

”Având în vedere piaţa deja strânsă a cerealelor şi seminţelor oleaginoase şi importanţa atât a Rusiei, cât şi a Ucrainei pe acele pieţe, inflaţia preţurilor la alimente este un risc din ce în ce mai important”, a adăugat el.

Înainte de ameninţarea cu aprovizionarea redusă din Rusia şi Belarus, preţurile îngrăşămintelor se confruntau deja cu presiuni în creştere din cauza întreruperilor lanţului global de aprovizionare, a unei interdicţii de export din China şi a unei greve feroviare din Canada.

În timp ce o mare parte din discuţiile cu privire la creşterea preţurilor ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia a fost dominată de energie, este aşteptat ca şocul ofertei de îngrăşăminte, grâu şi alte cereale să agraveze problema.

Într-o notă de cercetare la începutul acestei luni, şeful Barclays din Marea Britanie, economist senior european Fabrice Montagné, şi şeful de cercetare economică Christian Keller au sugerat că ”amploarea şi intensitatea acestui şoc de ofertă ar putea avea consecinţe mai grave decât creşterile anterioare ale preţurilor mărfurilor, prin extinderea presiunii inflaţioniste”.

”Producţia de alimente şi îngrăşăminte au un conţinut ridicat de energie ca urmare a mecanizării, industrializării şi transportului, dar concurează şi cu alte industrii pentru inputuri brute: producţia de biocombustibil, de exemplu, deturnează culturile de la agroalimente, în timp ce producţia de bateriu litiu-ion necesită substanţe chimice utilizate în producţia de îngrăşăminte P”, au spus ei.

”Reapariţia dificultăţilor de livrare şi transport şi, mai important, impactul sancţiunilor ruseşti asupra ofertei globale vor tensiona şi mai mult pieţele globale, asemănător cu criza alimentară globală din 2008”.

Preţurile alimentelor la nivel mondial au crescut brusc în 2007 şi în primul trimestru al anului 2008, declanşând instabilitate economică şi politică şi tulburări sociale în toate ţările, atât în ​​economiile dezvoltate, cât şi în cele emergente. Impactul, a sugerat Barclays, va fi ”extrem de asimetric”, majoritatea economiilor de piaţă emergente fiind afectate în mod disproporţionat de riscurile aprovizionării cu alimente şi îngrăşăminte. Cu toate acestea, asta nu înseamnă că economiile dezvoltate şi investitorii nu vor fi afectaţi, sancţiunile economice punitive ruse şi occidentale reducând inevitabil livrările de energie, cereale şi îngrăşăminte.

Într-o notă de vineri, şeful Global Real Assets de la Wells Fargo, John LaForge, şi strategul global Gary Schlossberg  au declarat că, având în vedere ponderea ofertei ruseşti, alte ţări vor putea doar ”parţial” să umple golurile globale de aprovizionare.

Wells Fargo se aşteaptă ca impactul alimentelor să fie simţit la nivel global, devenind deosebit de supărător pentru anumite ţări emergente.

”În general, războaiele actuale ale mărfurilor, credem noi, vor duce la o inflaţie mai mare şi mai persistentă în întreaga lume, inclusiv în SUA”, au spus aceştia.

”Cu toate acestea, credem că o recesiune în SUA este puţin probabilă, deoarece volumele mici de comerţ cu Rusia ar trebui să lase SUA într-o poziţie economică comparativ mai puternică.”