Ponta: O ţintă realistă pentru intrarea României în zona euro este 2018-2020

Premierul Victor Ponta a declarat că perioada 2018-2020 este o ţintă realistă pentru intrarea în zona euro, iar România urmăreşte cu prudenţă Polonia, ţară mult mai avansată în ceea ce priveşte reformele structurale. 2013 este primul an în care Guvernul nu şi-a mai asumat în programul de convergenţă transmis Comisiei Europene o ţintă pentru adoptarea monedei unice.

„Vrem să fim pregătiţi şi competitivi atunci când ne alăturăm zonei euro. Cred că 2018-2020 este o ţintă realistă. Urmărim, în mod prudent, Polonia, care este mult mai avansată decât România în ceea ce priveşte reformele structural“, a afirmat Victor Ponta într-un interviu acordat CNBC, întrebat dacă va mai aştepta pentru a vedea „cum va arăta zona euro în câţiva ani“, înainte de a adopta moneda unică europeană.

Şeful Guvernului a adăugat că aşteaptă ca planul anticriză adoptat de liderii din zona euro să îşi facă efectul până la sfârşitul acestui deceniu. Ponta a subliniat că România trebuie să fie pregătită pentru intrarea în zona euro în ceea ce priveşte indicatorii economici, inflaţia şi forţa de muncă, potrivit CNBC, citat de Mediafax.

„Cred că zona euro nu are nevoie de încă un jucător slab, de aceea trebuie, mai întâi, să ne pregătim. Dar angajamentul politic este să ne alăturăm zonei euro şi cred că aceasta ar fi în beneficiul României, dar şi al tuturor celorlalte ţări din UE“, a afirmat premierul.

Ponta a declarat, într-un interviu publicat în luna iunie de Deutsche Welle, că România poate fi pregătită din punct de vedere structural pentru adoptarea monedei euro în 2017-2018 şi ar putea deveni membră a zonei euro în acest orizont de timp.

La finele anului trecut, când România încă păstra ţinta de adoptare a monedei euro în 2015, Ponta a declarat că România trebuie să meargă pe drumul Poloniei, şi anume să spună foarte clar că este în favoarea unei Europe cât mai bine închegate, că doreşte să intre în euro, însă anul 2015 nu este un reper bătut în cuie.

În luna aprilie, Guvernul a transmis Comisiei Europene un program de convergenţă care nu mai include o ţintă pentru adoptarea monedei euro, premierul Victor Ponta afirmând atunci că 1 ianuarie 2019 reprezintă „un obiectiv destul de realist“ pentru adoptarea monedei euro de către România.

El a amintit atunci că un astfel de obiectiv este stabilit împreună cu Banca Naţională şi mediul de afaceri.

O lună mai târziu, preşedintele Traian Băsescu a declarat că anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat, în noiembrie 2012, că trecerea la moneda euro în anul 2015 nu mai intră în discuţie, dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină economică.

Mai puteţi citi: 

Trecerea la euro, din nou în dezbaterile politicienilor. Vosganian: „Integrarea României în zona euro este întotdeauna la şase ani faţă de momentul vorbirii“. Obiectivul aderării României la zona euro este întotdeauna la o distanţă de şase ani faţă de momentul vorbirii, dar este totuşi bine că există acest deziderat, întrucât se creează şi o disciplină, a declarat astăzi Varujan Vosganian, ministrul Economiei. Declaraţia vine în contextul în care România nu a mai inclus în programul de convergenţă o dată fixă pentru trecerea euro, dar premierul Ponta consideră că 2019 este un termen realist.

Aderarea la euro, noul „calcâi al lui Ahile” în coabitare: Băsescu vrea în 2017, Ponta cere 2019. Anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil, iar unele "persoane importante" au enunţat 2019 ca nou termen sau chiar renunţarea la o dată fixă, a declarat preşedintele Traian Băsescu.