Ponderea românilor care lucrează peste 49 de ore pe săptămână, mai mică decât în UE
0În anul 2023, 7,1% din persoanele angajate din Uniunea Europeană au lucrat cel puţin 49 de ore pe săptămână la principalul loc de muncă, arată datele publicate miercuri de Eurostat cu ocazia Zilei Internaţionale a Muncii.
În rândul statelor membre, Grecia are cea mai mare pondere a muncitorilor care petrec cel puţin 49 de ore pe săptămână la lucru (11,6%), urmată de Cipru (10,4%) şi Franţa (10,1%). La polul opus, cele mai mici ponderi ale muncitori care lucrează cel puţin 49 de ore pe săptămână au fost înregistrate în Bulgaria (0,4%), Lituania şi Letonia (1,1% în ambele cazuri) şi România (1,8%).
Sursa: Eurostat / Facebook
Datele Eurostat mai arată că un procent semnificativ mai mare de liber profesionişti au un program de lucru mai îndelungat (23,9% din totalul liber profesioniştilor), comparativ cu persoanele angajate (3,6% din totalul angajaţilor).
De asemenea, un program de lucru de cel puţin 49 de ore pe săptămână este mai frecvent în rândul muncitorilor din agricultură, sectorul forestier şi al pescuitului (27,5%) şi managerilor (21,9%). Pentru toate celelalte grupuri ocupaţionale, ponderea medie a muncitorilor care petrec cel puţin 49 de ore pe săptămână la lucru este de 7,3%.
Pe de altă parte, costurile medii orare cu forţa de muncă în întreaga economie erau estimate anul trecut la 31,8 euro în UE şi la 35,6 euro în zona euro, comparativ cu 30,2 euro în UE şi 34 euro în zona euro, în 2022, arată datele publicate miercuri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).
Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, cele mai scăzute costuri orare cu forţa de muncă fiind înregistrate anul trecut în Bulgaria (9,3 euro), România (11 euro) şi Ungaria (12,8 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) şi Belgia (47,1 euro).
Anul trecut, costurile medii orare cu forţa de muncă în industrie erau de 32,2 euro în UE şi de 38 euro în zona euro, în timp ce în construcţii erau de 28,5 euro în UE şi de 31,9 euro în zona euro, iar în servicii de 31,8 euro în UE şi de 34,8 în zona euro.
În economia non-business (excluzând administraţia publică), costurile medii orare cu forţa de muncă erau de 32,4 euro în UE şi de 35,7 euro în zona euro.
Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori.
Cea mai scăzută pondere a costurilor non-salariale a fost în Malta
În 2023, ponderea costurilor non-salariale în costul total al forţei de muncă în întreaga economie era de 24,7% în UE şi de 25,5% în zona euro. Cea mai scăzută pondere a costurilor non-salariale a fost în Malta (1,4%), România (5%) şi Lituania (5,4%), iar cea mai ridicată în Suedia (32,2%) şi Franţa (31,9%).
În 2023, comparativ cu 2022, costurile orare cu forţa de muncă în întreaga economie exprimate în euro au crescut cu 5,3% în UE şi cu 4,8% în zona euro.
În statele din zona euro, costurile orare cu forţa de muncă au crescut în toate statele membre iar cel mai semnificativ avans a fost în Croaţia (14,2%), Lituania (12,4%) şi Estonia (11,7%).
În afara zonei euro, costurile orare cu forţa de muncă exprimate în moneda naţională au urcat anul trecut în toate statele membre, cea mai importantă creştere fiind în Ungaria (17%), România (16,5%) Bulgaria (14%) şi Polonia (12,4%), iar cea mai redusă creştere în Danemarca (2,7%).