Piața construcțiilor din România a ajuns la un record istoric, dar poate stagna în lipsa fondurilor europene și a scumpirilor

Piața construcțiilor din România a ajuns la un record istoric, cu 460.000 de angajați și o creștere de 7% a volumului lucrărilor în primele cinci luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

Totuși, o parte din acest avans vine dintr-un efect de bază favorabil, deoarece dinamica lunară a fost mai degrabă modestă, arată raportul Colliers pentru prima jumătate a anului. În paralel, indicatorul de încredere al constructorilor, publicat de Eurostat, continuă să scadă față de maximele post-pandemice, semnalând o temperare a entuziasmului din piață.

Activitatea din construcții este susținută în principal de investițiile publice, aflate la un nivel fără precedent, cu aproximativ 700 de kilometri de drumuri rapide și proiecte ample de modernizare a infrastructurii feroviare în derulare - o diferență semnificativă față de cei doar 140 de kilometri de autostradă aflați în lucru în 2019. Aceste proiecte au devenit motorul principal al pieței, în condițiile în care cheltuielile publice au reprezentat aproape jumătate din totalul lucrărilor de construcții în ultimii ani.

Dezvoltările private încetinesc

În schimb, dezvoltările private încetinesc, autorizațiile pentru locuințe coborând la niveluri similare celor din 2015-2016, în timp ce investitorii din piața de birouri devin mai prudenți, iar singurul segment care își păstrează dinamismul rămâne cel industrial, unde investițiile continuă într-un ritm ridicat.

„2025 marchează o perioadă de vârf pentru construcții, cu investiții publice la cote record și o piață a muncii tensionată, dar totodată începem să vedem primele semne de oboseală. Scăderea încrederii constructorilor, încetinirea ritmului de noi proiecte private și încetinirea angajărilor arată că industria ar putea intra într-o fază mai temperată după câțiva ani de expansiune accelerată”, explică Alexandru Atanasiu, Board Member &  Head of Construction Services în cadrul Colliers.

Cheltuielile au crescut în domeniu, inclusiv cele cu forța de muncă

Pe partea de costuri, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții a obligat companiile să-și crească cheltuielile cu forța de muncă pentru a menține nivelul salariilor nete, într-un context în care atragerea personalului rămâne dificilă. În același timp, prețurile materialelor au redevenit volatile, influențate de schimbările geopolitice globale, iar presiunea asupra marjelor devine tot mai puternică, mai ales pentru firmele care și-au extins agresiv planurile de dezvoltare.

Consultanții Colliers subliniază că fondurile europene rămân decisive pentru menținerea ritmului actual al investițiilor. Întârzierile în implementarea reformelor și riscul reducerii tranșelor disponibile până în 2026 pot diminua considerabil fluxul de proiecte publice, cu impact direct asupra întregii industrii.

„Construcțiile sunt un domeniu care accelerează greu și frânează brusc, de aceea predictibilitatea investițiilor publice și a finanțării europene este vitală pentru stabilitatea pieței. În lipsa unui cadru clar și continuu, companiile vor deveni mai prudente, iar acest lucru va genera efecte în lanț asupra locurilor de muncă și sectoarelor conexe”, precizează  Alexandru Atanasiu.

Deși începutul anului confirmă un nivel ridicat de activitate, evoluția pieței construcțiilor în a doua jumătate din 2025 va depinde în mare măsură de stabilitatea fiscală, de capacitatea României de a accesa fondurile europene disponibile și de continuitatea investițiilor publice în infrastructură. Fără acești factori, există riscul ca piața să intre într-o fază de stagnare, însă consultanții Colliers nu iau în calcul un scenariu de contracție severă, precum cel din 2009-2010. Mai degrabă, industria traversează o revenire la un ritm mai normal, după câțiva ani de activitate intensă, consideră aceștia.