Pensiile speciale care se apropie de 20.000 de lei. În medie! Cea mai mare este de 77.000 de lei

Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), cea din bugetul căreia se plătesc şi pensiile speciale de care beneficiază peste 9.000 de privilegiaţi, a publicat pe site-ul său statistica privind plăţile efectuate în luna decembrie.

Potrivit acesteia, cea mai numeroasă categorie de privilegiaţi, care ajunge la aproape jumătate din total, este cea a foştilor procurori şi judecători, care au încasat, în medie, în luna decembrie, 19.821 de lei. Şi nu în baza propriilor contribuţii plătite pe vremea când foştii magistraţi erau în câmpul muncii, pentru care ar fi primit doar 3.664 de lei drept pensie, ci în baza legilor speciale în urma cărora aceştia încasează sume suplimentare de la stat, în medie de 18.422 de lei.

Aceste sume suplimentare sunt plătite din bugetul de stat, adică din contribuţiile tuturor românilor.

Pensionarii magistraţi câştigă mai mult la pensie decât în perioada în care erau angajaţi

Prin retragerea din activitate, magistraţilor le cresc veniturile, în loc să li se diminueze câştigurile.

Pensia specială din magistratură se calculează ca 80% până la 100% din veniturile brute ale ultimei luni de activitate – ceea ce reprezintă mai mult decât veniturile nete din perioada activă.

Contrastul acesta, dintre pensie şi salariu, a devenit şi mai strident după mutarea tuturor contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, operată, acum trei ani, de tandemul „Dragnea – Olguţa Vasilescu”.

Legea 303/2004, Art. 7. -

(1) Cuantumul pensiei de serviciu (pentru judecători şi procurori cu o vechime de 25 de ani în activitate - n. red.) este de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării, iar pentru pensia de serviciu prevăzută la art. 82 alin. (5), cuantumul este de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate ale unui judecător sau procuror în funcţie, în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.

Acest alin. (5) al art 82 face referire la magistraţii care îndeplinesc condiţiile de vechime, dar la momentul pensionării nu mai profesează ca procurori sau judecători.

(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) numai în funcţia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un judecător sau procuror în funcţie în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului.

Spre comparaţie, în decembrie 2020, pensia medie a românilor a fost de 1.592 de lei, de 12,5 ori maI mică decât cea a foştilor magistraţi.

Cea mai mare pensie specială din România este de 77.000 de lei (de 48 de ori mai mare decât pensia medie a românilor) şi este încasată lunar de un comandant de penitenciar în perioada comunistă, declara în urmă cu un an deputatul PNL Florin Roman.

"Cea mai nesimţită pensie specială din România este în prezent de 77 .000 de lei, pensia unui fost comandant magistrat de penitenciar în perioada comunistă. În 2017, această pensie era de 33.400 de lei. Astăzi, ea a ajuns la 77.000 de lei. Îi rog pe cei care nu vor să vadă adevărul să încerce măcar să urmărească cifre. Şi, pentru ca să nu existe niciun dubiu că iniţiatorii şi părinţii pensiilor speciale, cei de la PSD, vor astăzi altceva, vreau să precizez că sunt nouă legi speciale care reglementează pensii speciale", a declara Florin Roman anul trecut, în plenul Camerei Deputaţilor, în încercarea de a-i convinge pe deputaţi să voteze proiectul PNL de eliminare a pensiilor speciale.