Patronat: Muncitorii străini respinși de România sunt primiți cu brațele deschise în Spania, Italia și Portugalia
0Muncitorii străini care nu pot veni să muncească în România din cauza lacunelor legislative sunt primiți cu brațele deschise în Spania, Italia și Portugalia, a informat vineri Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM).
Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) atrage atenția asupra unui fenomen cu impact național major: România riscă să piardă forța de muncă străină prezentă deja în țară, în favoarea Spaniei, într-un context în care legislația internă descurajează atât muncitorii, cât și angajatorii. În timp ce Spania anunță măsuri de legalizare pentru peste 500.000 de muncitori străini și oferă stabilitate și perspective clare de integrare, România continuă să aplice o strategie rigidă și coercitivă.
„România repetă același model greșit: în loc să atragă și să păstreze resursele, ia măsuri prin care le pierde. Statul român consideră că totul se rezolvă cu amenzi și constrângeri, într-o economie care se schimbă rapid. Nouă ni se aplică sancțiuni pentru că muncitorii pleacă în Vest, în condițiile în care aducerea lor în România este extrem de birocratică, durează mult, iar dacă ajung în ilegalitate, de multe ori din necunoașterea procedurilor de imigrare, nu există nicio formă de amnistie pentru ei. Există doar repatrierea. Între timp, Spania oferă amnistie pentru 500.000 de oameni. De ce ar mai rămâne aici? Spuneam încă din primăvara anului 2025 că România ar trebui să ofere amnistie străinilor care doresc să muncească, dar se află în ilegalitate. Autoritățile române nu au făcut nimic și neagă existența acestor situații. Spania nu a pierdut timpul”, declară Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Potrivit acestuia, atoritățile aleg să pedepsească recrutorii pentru plecarea muncitorilor străini din România, în timp ce refuză să vadă realitatea europeană. „Spania, Italia și Portugalia au adoptat politici de amnistie pentru zeci de mii de muncitori, oferindu-le garanția intrării în legalitate”, a informat patronatul, precizând că în acest context, sancțiunile aplicate în România nu fac decât să alunge forța de muncă spre statele care o acceptă și o protejează.
Pe de altă parte, arată PIFM, în aceste condiții, muncitorii străini nu mai sunt descurajați de riscul ilegalității, pentru că știu că alte state le vor oferi acte. Atât timp cât România răspunde doar cu amenințări și restricții, orice efort al agențiilor este lipsit de valoare, iar forța de muncă pleacă acolo unde este dorită și protejată, consideră patronatul, precizând că România pierde astfel o resursă pe care o are deja pe teritoriul său, dintr-un motiv simplu: refuză să o legalizeze.
,,Muncitori care au devenit ilegali din cauze strict birocratice nu au nicio cale de reintrare în legalitate aici, dar pot merge fără probleme în Spania pentru a-și face actele și a munci acolo. Este ca și cum ai avea o mașină bună în curte, dar fără plăcuțe. În loc să o înmatriculezi, o dai la fier vechi și aștepți să cumperi alta mai târziu. Atâta timp cât România refuză o lege a amnistiei și nu își urmărește interesul economic, va continua să piardă oameni, bani și competitivitate, în timp ce alte state europene câștigă exact din ceea ce noi alungăm”, declară Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
70.000 de solicitări așteaptă să fie avizate în România
Mai mult, în forma actuală, noile reglementări în domeniul migrației în scop de muncă riscă să blocheze peste 70.000 de solicitări de avize de muncă deja depuse, cu programări stabilite până la 30 aprilie 2026. Impactul bugetar este semnificativ. Pentru fiecare lună de întârziere în aducerea acestor muncitori, statul român pierde aproximativ 130 de milioane de lei. Această sumă include circa 74,3 milioane de lei din contribuții CAS, echivalentul a aproximativ 27.000 de pensii medii, 29,7 milioane de lei din CASS, peste 19,3 milioane de lei din impozit pe salarii și aproximativ 7,4 milioane de lei din contribuția asiguratorie pentru muncă.
Potrivit patronatului, dispozițiile tranzitorii din proiectul de act normativ pot genera întârzieri de minimum șase luni în procesul de recrutare, ceea ce ar duce la pierderi bugetare estimate la aproximativ 780 de milioane de lei. „În timp ce alte țări europene caută soluții pentru a conserva și legaliza resursele umane deja existente pe teritoriul lor, chiar și în situații de ilegalitate, în Uniunea Europeană există o competiție directă pentru această resursă. Statul român a eșuat în a-și păstra muncitorii români în țară, nu are niciun proiect prin care să îi readucă și acum eșuează și în a atrage și menține muncitorii străini”, susține patronatul.
„Lumea se luptă pentru resurse, iar Spania tocmai și-a asigurat 500.000 dintre ele. Noi, în schimb, ne concentrăm pe amenzi și restricții și pierdem atât muncitorii, cât și sumele importante care ar trebui să intre lunar la bugetul de stat”, precizează Romulus Badea.