Paradoxul vinurilor româneşti: cel mai bun rezultat net, în ciuda unor afaceri mai mici în 2019

Piaţa locală a vinului a însumat aproximativ 1,8 miliarde lei în 2019, scăderea fiind de 11,4% faţă de 2018, iar în 2020 trendul va continua, până la o cifră de afaceri de aproximativ 1,7 miliarde lei, potrivit estimărilor specialiştilor KeysFin. Deşi afacerile au scăzut, rezultatul net din 2019 a fost de 87,4 milioane lei, de aproape 10 ori mai mare faţă de cel din 2018 şi, totodată, cel mai bun rezultat din ultimii 10 ani.

Este de menţionat însă că rezultatul net al pieţei vinului din ultimii ani a fost sever afectat de rezultatele financiare ale Murfatlar SA, al cărei faliment a fost declarat în 2018, însă, bineînţeles, creşterea din 2019 s-a datorat şi eficientizării business-urilor celorlalţi mari jucători din piaţă.

În ceea ce priveşte scăderea cifrei de afaceri din piaţa vinurilor locale, aceasta a fost cauzată în principal de condiţiile meteo nefavorabile. Cu toate acestea însă, ţara noastră rămâne pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume şi pe locul 6 în Europa.

„România are potenţial viticol, iar faptul că avem atât de multe zone în care se produce vin de calitate este un indicator bun pentru viitorul vinului românesc. Mai departe, expansiunea la nivel internaţional şi poziţionarea a cât mai multor brand-uri în zona premium vor contribui la avântul pieţei, care nu se poate baza în totalitate pe consumul intern, mai ales că publicul care alege vinul îmbuteliat nu se va dubla cu siguranţă în următorii ani”, a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanţi furnizori de soluţii de business information din România.

În 2019, în România existau 576 companii care se ocupau de producţia de vinuri şi/ sau cultivarea de struguri (CAEN 1102 - producţia de vin din struguri şi CAEN 0121 - cultivarea strugurilor), cu 5% mai puţine raportat la 2018, însă o creştere cu 36% faţă de 2009. Deşi cele mai multe dintre acestea sunt microîntreprinderi (470), cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii, cu 69% din total. Totodată, companiile medii au angajat 53% din forţa de muncă a acestei pieţe în 2019, fiind urmate de cele mici, cu 27% din total. Dintre companiile analizate, 279 (48%) au înregistrat profit în 2019, 230 (40%) au fost pe pierdere, iar restul au avut un rezultat nul.

Alba, principalul terroir al vinurilor româneşti

Judeţul Alba conduce din punct de vedere al cifrei de afaceri, cu 279,9 milioane lei şi 16% din total, cea mai mare companie de aici fiind JIDVEI SRL FILIALA ALBA. Bineînţeles, pe plan local există mulţi alţi producători de vinuri, mai ales că în acest judeţ se află 4 din cele mai importante podgorii din Transilvania.

Mai mult, autorităţile locale au înfiinţat, încă din 2007, Asociaţia „Ţara Vinului”, care are ca scop promovarea turismul viticol în judeţ şi care a contribuit la implementarea „Drumului vinului”, un traseu semnalat prin panouri speciale pentru a ajunge la principalele obiective de acest fel din judeţ.

Pe locul 2 în top se află judeţul Vrancea (260,3 milioane lei – 14,8%), iar pe următoarele locuri judeţele Prahova (243,6 milioane lei – 13,9%), Timis (243 milioane lei – 13,9%) şi Bucureşti (193,8 milioane lei – 11%) . Mai mult, primele 5 judeţe au generat 69,6% din cifra de afaceri a sectorului.

În ceea ce priveşte topul producătorilor de vin locali, liderul pieţei, cu o cotă de 11,3% şi 199 milioane lei cifră de afaceri, este CRAMELE RECAŞ SA. Clasamentul este completat de JIDVEI SRL FILIALA ALBA (10,9%), COTNARI SA (8,2 %), CRAMA CEPTURA SRL (5,8%) şi ZAREA SA (5,7%). Top 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 980,4 milioane de lei anul trecut, ceea ce reprezintă 56,4% din piaţă.

Cât despre topul profitabilităţii, cel mai profitabil jucător din piaţă în 2019 a fost CRAMELE RECAŞ SA, cu un rezultat pozitiv care reprezintă peste un sfert din profitul industriei. Pe următoarele locuri se află JIDVEI SRL FILIALA ALBA, CRAMA CEPTURA SRL, ZAREA SA şi La BARRIQUE SRL. Top 5 companii au generat împreuna aproape 54% din profitul sectorului în 2019.

Angajaţi puţini, supliniţi cu mulţi zilieri şi automatizare

Numărul mediu de salariaţi din acest domeniu a scăzut cu aproape 6% în 2019, cu 3% în ultimii 5 ani, însă cu aproape o cincime în ultimii 10 ani, la 5,7 mii de angajaţi în 2019. Acest trend este cauzat atât de faptul că mulţi producători preferă să lucreze cu zilieri în plin sezon, cât şi de faptul că s-au făcut investiţii în automatizarea proceselor de producţie. 

VINCON VRANCEA SA este cel mai mare angajator, cu 7,6% din forţa de muncă a sectorului, compania fiind urmată de COTNARI SA (6,4%), ZAREA SA (3,8%), JIDVEI SRL FILIALA ALBA (3,1%) şi CETATEA DE BALTĂ SRL. Împreună, cei mai mari 5 angajatori au concentrat aproape 24% din forţa de muncă a pieţei locale a vinului. Pe de altă parte, 219 companii (38% din total) nu au avut niciun angajat în 2019.

Predicţii la nivel internaţional

La nivel mondial, producţia de vin este estimată în acest an la 258 milioane hectolitri, volumul fiind apropiat de cel cel din 2018 (creştere de doar 1%) şi uşor mai bun decât cel din 2019, când au fost produşi 256 de milioane de hectolitri, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OVIS). 

În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, volumul producţiei de vin este estimat la 159 milioane hectolitri pentru acest an, cu 5% mai mult decât în 2019.

Sunt preconizate creşteri în Franţa (43,9 milioane hectolitri, +4%), Spania (37,5 milioane hectolitri, +11%), Germania (8,9 milioane hectolitri, +8%), Ungaria (2,9 milioane hectolitri, +22%) şi Austria (2,7 milioane hectolitri, +10%).

De cealaltă parte, Italia, cel mai mare producator de vinuri din lume, are o scădere uşoară, de 1%, ajungând la 47,2 milioane hectolitri în 2019. De asemenea, România (3,6 milioane hectolitri) şi Grecia (2 milioane hectolitri) au scăderi de 7% şi respectiv 2%, la producţia anuală, raportat la 2019.