Pandemia accelerează schimbarea pentru angajaţi: Termenul până la care ar trebui să deprindă competenţe digitale noi, devansat cu câţiva ani

Termenul până la care angajaţi români ar trebui să deprindă competenţe digitale noi sau superioare (upskilling) pentru a-şi menţine sau găsi locuri de muncă a fost devansat de pandemie cu câţiva ani, susţin specialiştii PwC România.

Potrivit sondajului Future of Work and Skills 2021, realizat de aceştia, doar una din patru organizaţii cunoaşte care sunt abilităţile necesare angajaţilor în viitor ca urmare a schimbărilor tehnologice.

Conform sursei citate, deşi le este dificil să spună care sunt competenţele viitorului, aproape 60% dintre liderii de companii şi de resurse umane spun că este importantă şi foarte importantă identificarea acestora.

„Adoptarea noilor tehnologii a fost accelerată de criza sanitară şi vedem că tot mai multe profesii depind de abilităţi digitale. În urmă cu doi ani, estimările noastre arătau că, până în 2028, 275.000 de angajaţi români ar trebui să deprindă competenţe digitale noi sau superioare (upskilling) pentru a-şi menţine sau găsi locuri de muncă, dar estimăm că termenul a fost devansat de pandemie cu câţiva ani. 

Astfel, în timp ce investesc în noi tehnologii de automatizare, cloud şi analiză de date care susţin luarea deciziilor şi cresc eficienţa şi rezilienţa, companiile trebuie să-şi pregătească angajaţii pentru aceste schimbări, să ofere oportunităţi de învăţare şi să le explice ce înseamnă pentru ei aceste schimbări”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner, PwC România.

Totodată, respondenţii spun că le este dificil să evalueze decalajele de competenţe. 

„O soluţie ar fi ca organizaţiile să investească în sisteme care să inventarieze permanent competenţele şi pe baza acestor date să dezvolte programe de perfecţionare, planuri de carieră şi de succesiune.”, susţin specialiştii PwC

Potrivit acestora, cu toate că aproape două treimi dintre companii consideră importante şi foarte importante programele de upskilling şi reskilling, doar 25% dintre ele susţin ferm că sunt capabile să recalifice şi să reorganizeze rapid angajaţii când va fi necesar, şi 31% încurajează îmbunătăţirea competenţelor şi învăţarea continuă pentru a ajuta oamenii să rămână angajabili. 

Principalele constrângeri enumerate de liderii intervievaţi, care îi împiedică să progreseze în această direcţie, sunt legate de costuri,  capacitatea leadership-ului şi cultura organizaţională.

„În acelaşi timp, departamentele de resurse umane trebuie să evolueze pentru a livra strategia de care companiile au nevoie pentru forţa de muncă a viitorului.”, mai transmit autorii studiului.

Conform sursei citate, în prezent, mai puţin de o treime dintre respondenţi s-au arătat ferm de acord că funcţia HR este eficientă în dezvoltarea strategiei pentru forţa de muncă. Iar acest procent a fost şi mai mic, de doar 15%, în rândul liderilor de companii.

„Digitalizarea continuă să fie o preocupare pentru companii, dar şi o sursă de anxietate pentru angajaţi, pentru că, pe de o parte, majoritatea organizaţiilor nu înţeleg riscurile înlocuirii muncii umane cu tehnologie şi, de cealaltă parte, oamenii se tem pentru locurile lor de muncă. 

Doar 21% dintre respondenţi au susţinut că pot identifica riscurile şi doar un sfert le comunică clar şi consecvent angajaţilor despre impactul automatizării şi AI.”, arată analiza PwC.

Sondajul a fost realizat în luna septembrie în rândul a circa 4.000 de directori generali şi de HR  din 28 de industrii şi 26 de state.