Pachetul 2 de măsuri fiscale pentru firme: noi reguli pentru capitalul social și impozit pe tranzacții crypto

Pachetul 2 de măsuri fiscale adoptat marți de Parlament cuprinde o serie de noi reguli pentru firme, inclusiv în privința capitalului social, al dividendelor, al tranzacțiilor crypto, dar ș închirierea locuințelor pe termen scurt.

Printre principalele măsuri din documentul aprobat în Parlament se numără:

• majorarea capitalului social minim pentru firmele noi, la 500 lei, și la 5.000 lei pentru cele cu o cifră de afaceri de peste 400.000 lei;

• creșterea impozitului pe tranzacții crypto, de la 10% la 16%. Câştigul sub nivelul 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei;

• creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente;

• introducerea unor noi criterii pe baza cărora firmele vor putea fi declarate inactive;

• se limitează drastic cheltuielile deductibile pentru multinaționale și cresc impozitele pe anumite venituri din investiții și criptomonede, dar și impozitele locale.
• procedurile fiscale se înăspresc: firmele inactive de un an sunt dizolvate, eșalonările la plată devin mai restrictive, iar firmele sunt obligate să aibă cont bancar și să accepte plata cu cardul.

• taxa de 25 de lei pentru coletele sub 150 de euro comandate de pe platforme non-UE, precum Temu sau Shein.

Obligația firmelor de a deține cont bancar

Persoanele juridice au obligația să deţină un cont de plăţi în România sau la o unitate a Trezoreriei Statului. Pentru persoanele juridice nou-înfiinţate, deschiderea contului se realizează într-un termen de maximum şaizeci de zile lucrătoare de la data înființării.

Capital social minim de 500 lei pentru înființarea SRL

De la data intrării în vigoare legii, valoarea minimă a capitalului social al societăților cu răspundere limitată se stabilește în funcție de nivelul cifrei de afaceri nete raportate prin situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar precedent, respectiv în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei.

În cazul societăților cu răspundere limitată nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 lei.

Valoarea minimă a capitalului social se majorează până la finalul exercițiului financiar următor celui în care se constată creșterea cifrei de afaceri nete raportată prin situaţiile financiare anuale ale exerciţiului financiar precedent.

Când poate contribuabilul/plătitorul să fie declarat inactiv

Contribuabilul/Plătitorul persoană juridică este declarat inactiv și îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivității, dacă se află în una dintre următoarele situații:

a) nu are cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului;

b) nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.

Dacă un contribuabil/plătitor declarat inactiv nu se reactivează în termen de un an de la data la care a fost declarat în inactivitate, acesta se dizolvă.

Închirierea locuințelor pe termen scurt

Sunt considerate venituri din prestarea de servicii de cazare veniturile obţinute de operatorii economici definiţi potrivit legislaţiei specifice domeniului turismului - contribuabili potrivit prezentului titlu, prin punerea la dispoziţie a unui spaţiu amenajat în scopul înnoptării pentru o perioadă determinată, măsurată în zile.

Venitul net anual din prestarea de servicii de cazare se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut. Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal.

Nu se cuprinde în venitul brut comisionul reținut de către entitățile care facilitează închirierea pe termen scurt a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, inclusiv interfeţele electronice, cum ar fi o piaţă online, o platformă, un portal sau alte mijloace similare.

În situaţia în care sumele sunt încasate în valută, echivalentul în lei al acestora se determină prin utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară anterioară încasării.

Veniturile din prestarea de servicii de cazare, realizate într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră venit anual.

Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, impozitul fiind final.

Impozitul pe tranzacții crypto va crește de la 10% la 16%

În cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală, impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției.

Câştigul sub nivelul 200 lei/tranzacție nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei.

Veniturile sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate se impun prin reţinere la sursă astfel:

a) în cazul titlurilor de valoare:

(i) prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii;

(ii) prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;

b) în cazul operaţiunilor cu instrumente financiare derivate:

(i) prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate deţinute o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii;

(ii) prin aplicarea unei cote de 6% asupra fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate deținute o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii.

Pentru determinarea perioadei în care au fost deţinute se consideră că titlurile de valoare şi instrumentele financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeaşi ordine în care au fost dobândite, respectiv primul intrat - primul ieşit, pe fiecare simbol.

Noi reguli pentru firmele care distribuie dividende

Societățile care distribuie trimestrial dividende nu pot acorda acționarilor sau asociaților, după caz, sau altor persoane afiliate, aşa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturi, până regularizarea diferenţelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.

Societăţile care, pe baza situaţiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net diminuată la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris nu pot restitui acționarilor sau asociaților, după caz, sau altor persoane afiliate, aşa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile, împrumuturile luate de la aceștia.

În cazul nerespectării interdicţiei se dispune atragerea răspunderii solidare a societății și a acționarului/asociatului care а beneficiat de plata de dividende interimare, fără a fi regularizate, sau căruia i s-a restituit împrumuturi deşi societatea avea activul net sub limita prevăzută de lege.

Societatea, împreună cu acţionarii/asociații, răspund solidar pentru obligaţiile bugetare restante datorate de societate şi administrate de organul fiscal central, în limita sumelor care au făcut obiectul împrumutului acordat, respectiv restituit.

Nerespectarea de către societăți a interdicţiei constituie contravenţie și se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 200.000 de lei, de către persoanele cu atribuţii în acest sens, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală stabilite prin ordin al preşedintelui Agenției Naţionale de Administrare Fiscală.

Eșalonarea la plată

Sunt reglementate noi condiții pentru eșalonarea la plată, în formă simplificată. În cazul persoanelor juridice, vor putea beneficia de eșalonarea simplificată doar cele care au fost înființate cu minimum 12 luni înainte de depunerea cererii. 

Eșalonarea la plată se acordă pentru: 

• a) obligațiile fiscale principale și accesorii ale persoanelor fizice în sumă totală cuprinse între 500 – 100.000 lei; 
• b) obligațiile fiscale principale și accesorii ale asocierilor fără personalitate juridică în sumă totală cuprinse între 2.000 – 100.000 lei; 
• c) obligațiile fiscale principale și accesorii ale persoanelor juridice în sumă totală cuprinse între 5.000 – 400.000 lei.

În privința impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), acesta va rămâne în vigoare, așa cum este și în prezent. Un mecanism pe care executivul îl pregătise pentru a înlocui IMCA, limitarea deductibilității unor cheltuieli, va fi aplicat în schimb doar companiilor cu afaceri sub 50 de milioane de euro, care nu au intrat și nu vor intra nici pe viitor sub incidența impozitul minim pe cifra de afaceri.