Orban: Rata de absorbţie pe coeziune ar putea atinge la 15% până la sfârşitul anului

Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, a declarat miercuri că rata de absorbţie pe coeziune, în funcţie de cererile de rambursare transmise de către autorităţile române către Bruxelles, este de 12,6%, dar, până la finele anului, s-ar putea ridica la 15%.

Ministrul Afacerilor Europene este optimist cu privire la rata de absorbţie pe coeziune, estimând că, până la finele anului, aceasta ar putea atinge 15%, nivel raportat în funcţie de cererile de rambursare transmise către Comisia Europeană.

La sfârşitul lunii noiembrie, nivelul de absorbţie reală pe politica de coeziune, raportat la fondurile rambursate efectiv de Comisia Europeană, atingea 9,72%, mai eaxct 1,86 miliarde de euro. În prezent, cererile de rambursare transmise către Bruxelles au atins nivelul de 12,6% şi ar putea ajunge în ultima zi a anului „în jur de 15%“.

Estimări pentru deblocarea programelor

„Ieri seară am aflat că va fi în măsură Comisia Europeană să transmită sume din cererile de rambursare transmise pe programul Mediu şi axa doi din Programul Operaţional Regional, sume care vor intra la buget şi procentul de absorbţie va creşte", a declarat Orban în cadrul conferinţei de presă de prezentare a mandatului, citat de Mediafax.

În plus, ministrul a precizat că nu ştie dacă, până la finalul acestui an, Comisia Europeană va plăti cererile de rambursare transmise pentru POSDRU. În schimb, este optimist cu privire la viitoarea deblocare completă a programului.

„Va mai fi o misiune de audit la sfârşit de ianuarie, început de februarie, şi dacă se va solda cu rezultate pozitive, programul va fi complet deblocat“.

Cu privire la Programul Operaţional Regional (POR), celelalte axe care au fost presuspendate în octombrie ar putea fii deblocate în următoarele săptămâni, existând posibilitatea ca termenul să fie şi cel de sfârşit de an.

În cazul programului pentru Transporturi, care are „anumite dificultăţi“, deblocarea s-ar putea aplica „undeva în primul trimestru“.

Referitor la programul pentru Competitivitatea Economică, ministrul a afirmat că este dificil să estimeze data deblocării, deoarece acest program va fi deblocat în etape parţiale. Pentru „părţile“ din acest program „riscul de suspendare rămâne major“, iar pentru celelalte cazuri ministrul Orban consider că „că vor fi evitate suspendările“.

Riscul de dezangajare

Riscul de dezangajare automată de fonduri la finalul acestui an, proiectat în septembrie la 1,2 miliarde de euro, s-a redus acum la valoarea de 443 de milioane de euro, din care 230 de milioane euro aparţin programului Transporturi. Astfel, pentru această sumă nu vor mai fi transmise cereri de rambursare către ComisiaEuropeană, deoarece dezangajarea sumei este sigură.

Pentru restul sumei, de 213 de milioane de euro, aferentă programelor Mediu şi Competitivitate Economică, vor fi trimise la Bruxelles cereri de rambursare, pentru că termenul expiră în 31 decembrie, iar nivelul fondurilor care vor fi dezangajate efectiv se va mai reduce, a precizat Orban.

Riscul de dezangajare pentru programele POSDRU, POR, Asistenţă Tehnică şi Îmbunătăţirea Capacităţii Administrare este zero.

Orban a mai arătat că 2013 este „vârful de sarcină în ceea ce priveşte riscul de dezangajare“, accentuând necesitatea absorbirii a şase miliarde de euro pentru a se evita dezangajările.

Ministerul Afacerilor Europene are o performanţă „bună“

Potrivit declaraţiilor lui Orban, performanţa ministeriatului său preluat în septembrie 2011 a evaluat-o ca fiind bună, mai ales că în momentul preluării mandatului rata de absorbţie reală pe coeziune era de 5%.

Ministrul şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la capacitatea administrativă, la gestionarea fondurilor europene, care, în perioada următoare, ar trebui să devină principala prioritate.

„Fără îmbunătăţirea capacităţii administrative ne vom confrunta în continuare cu aceleaşi probleme ca şi până acum“, a spus Orban.

El vede această îmbunătăţire prin creşterea personalului, plată mai convenabilă pe anumite categorii, introducerea unui sistem de criterii de performanţă pentru a diferenţia salarizarea în funcţie de rezultatele obţinute.

Potrivit acestuia, efectul disfuncţionalităţilor şi practicilor greşite din perioada 2007-2011 s-a resimţit cel mai mult în semestrul al doilea al anului 2012.