O mare agenţie de rating: Taxa bancară riscă să taie din independenţa băncii centrale. Guvernul influenţează politica monetară prin uşa din spate
0Banca centrală a României joacă un rol esenţial prin utilizarea independenţei sale pentru a proteja economia naţională de incertitudinea creată de Guvern prin noua taxă bancară neortodoxă, prin care Guvernul pare că influenţeze politica monetară prin uşa din spate, afirmă agenţia de rating Scope. Aceasta a redus ratingul României de la BBB la BBB-.
Scope reaminteşte că noua taxă a guvernului social-democrat pe activele bancare se activează atunci când ratele de pe piaţa monetară depăşesc 2%, ratele interbancare fiind un instrument al politicii monetare. La un nivel de 3%, această taxă ar putea duce la venituri de 5,3 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro), echivalentul a peste 90% din profiturile băncilor pe 2018.
Scope susţine că taxele speciale asupra băncilor nu sunt excepţionale în UE, după cum ilustrează cazul Poloniei, Slovaciei şi Ungariei. Ce este neobişnuit la taxa din România este legarea unei taxe de ratele dobânzilor de pe piaţa monetară.
„Acest lucru creează impresia că guvernul încearcă să influenţeze politica monetară prin uşa din spate, prin sancţionarea băncilor atunci când banca centrală creşte rata dobânzii, deşi instituţia se află sub presiunea de a face acest lucru tocmai pentru a face faţă politicii fiscale expansioniste şi presiunii inflaţioniste”, spune Bernhard Bartels, analist la Scope.
Ordonanţa de urgenţă pe care guvernul a introdus-o în decembrie a tulburat sectorul bancar din România, inclusiv băncile străine, care de asemenea trebuie să plătească taxa. Această mişcare a declanşat scăderi accentuate ale preţurilor acţiunilor pe bursa locală de valori şi a declanşat plângeri oficiale din partea BCE şi a doi creditori internaţionali, a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi a ramurii sectorului privat a Băncii Mondiale, Corporaţia Financiară Internaţională.
„Statutul independent al băncii centrale continuă să protejeze ţara de presiunea exercitată de pieţele financiare, deşi rate mai mari ale dobânzii ar crea riscuri suplimentare pentru stabilitatea financiară pe termen scurt”, spune Bartels. „Până acum, banca centrală a ignorat apelurile guvernului pentru o politică monetară mai relaxată”, a adăugat el.
Banca Naţională a României a majorat dobânda de politică monetară de trei ori în 2018, aceasta fiind acum de 2,5%, cu 75 puncte procentuale mai mare decât în 2017. În raportul său lunar, banca centrală anticipează că inflaţia va scădea la 3% la sfârşitul anului 2019 de la 4,6 la sută în 2018.
„Guvernul a compromis capacitatea băncii centrale de a face faţă creşterii anticipaţiilor inflaţioniste, deşi vestea bună este că banca centrală se consultă acum cu Guvernul pentru a discuta o rupere a impozitului de ratele pieţei monetare”, spune Bartels.
Controversa asupra taxei bancare vine într-un moment politic delicat pentru România, mai spune Scope. Ţara deţine preşedinţia rotativă a UE. În luna mai au loc alegeri pentru Parlamentul European, în timp ce viitoarele alegeri prezidenţiale ale ţării sunt programate pentru sfârşitul anului.
Rating scăzut
România a fost una dintre economiile cu cele mai mari creşteri din UE, cu o creştere reală a PIB-ului anual de 4,8% în ultimii patru ani. Totuşi, Scope a redus ratingul României la BBB-, de la BBB, şi a păstrat perspectiva negativă, având în vedere politica fiscală pro-ciclică şi preocupările actuale privind incertitudinea politică în urma recentelor decizii politice.
Scope explică de ce a scăzut ratingul suveran al României:
1. Deteriorarea continuă a performanţei fiscale cu bugete prociclice la vârful ciclului economic. Spaţiul dintre veniturile şi cheltuielile fiscale a crescut în mod semnificativ după reducerile frecvente din ultimii ani. Situaţia este amplificată de sistemul de colectare a impozitelor din România, care este unul dintre cele mai ineficiente din UE. În plus, în timp ce cheltuielile au rămas în general stabile ca procent din PIB în 2017, compoziţia bugetară s-a deteriorat, cu o creştere a consumului şi a salariilor (0,8% din PIB), în detrimentul investiţiilor publice foarte necesare.
2. O traiectorie slabă a ratei datoriei publice, prognozată să revină la maximul său de 40% din 2014 până în 2020. Având în vedere soldurile structurale şi primare negative începând din 2015, reducerile anterioare ale datoriei au fost determinate în întregime de creşterea economică ridicată. Programul de convergenţă 2018 prezentat de România s-a bazat pe ipoteze de creştere optimiste, în prezent la aproximativ 2 puncte procentuale faţă de previziunile recente ale FMI şi CE pentru perioada 2018-2021. În consecinţă, rata datoriei publice rămâne extrem de vulnerabilă la rezultatele creşterii, care se dovedesc a fi mai scăzute decât proiecţiile guvernamentale - un risc care este, de asemenea, accentuat de stadiul final al ciclului economic. În plus, având în vedere ponderea ridicată a datoriei în valută (în jur de 50%), o depreciere puternică a leului, care ar conduce la costuri mai mari ale împrumuturilor, ar prezenta riscuri considerabile pentru sustenabilitatea datoriei pe termen mediu.