Nou record de pensii speciale: Pensia medie a magistraţilor a depăşit pragul psihologic de 20.000 de lei

Pensia medie a magistraţilor a crescut spectaculos în cei aproape 6 ani de la prima plată prin Casa Naţională de Pensii Publice, atingând în august nivelul mediu de 20.022 lei, faţă de 9.216 lei în luna decembrie 2015, potrivit datelor comparate de „Adevărul”.

Concret, în luna decembrie 2015, când CNPP a făcut primele plăţi pentru pensiile foştilor procurori şi judecători, pensia medie era de 9.216 lei, din care 1.970 de lei provenea din contributivitate şi o medie de 8.202 lei era plătită din bugetul de stat, adică din impozitele, taxele şi contribuţiile tuturor românilor, persoane fizice şi juridice.

Cinci ani şi jumătate mai târziu, în luna august 2021, pensia medie a magistraţilor a fost de 20.022 lei, din care doar 3.679 lei în baza propriilor contribuţii şi 18.732 de lei plătiţi, în medie, de la bugetul de stat.

Potrivit datelor consultate de „Adevărul” şi numărul pensionarilor de lux a crescut în această perioadă de la 3.208 magistraţi în decembrie 2015, la 4.417 persoane în luna august 2021.

Nu acelaşi avans spectaculos l-au avut însă grefierii, pensiile acestora crescând, în medie cu 1.300 de lei în cei cinci ani şi jumătate care au trecut, de la 3.530 lei în luna decembrie 2015 la 4.831 de lei în luna august 2021, conform tabelelor prezentate mai jos.

Cum se calculează pensiile magistraţilor

O pensie de magistrat se compune din 80% din baza calcul care adună salariul brut din ultima lună de activitate şi sporurile.

Potrivit datelor postate pe Ministerul Muncii, modul de calcul al pensiei este următorul:

• judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării;
• pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de minim 25 de ani în magistratură, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul;
• pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată;
• partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, se suportă din bugetul de stat.

În ce priveşte sporurile, în 2002 exista un spor pentru judecătorii şi procurorii care lucrau la cazuri legate de corupţie de 30% din salariu, după care, în 2004, a ajuns la 40%. Atunci au fost extinse şi categoriile care beneficiau de acest spor - cei care participau la cauze, dar şi şefii lor ierarhici din parchete şi instanţe.

În anul 2017, Guvernul Grindeanu a decis că mai introduce sporuri pentru magistraţi

• 15% pentru condiţii grele de muncă

• 25% pentru suprasolicitare neuropsihică

• 5% pentru confidenţialitate

• 2-13% spor de conducere, în funcţie de ierarhia instaţei sau a parchetului, de la şeful de birou până la procurorul general al României sau preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

De aceleaşi sporuri beneficiază şi poliţiştii judiciari care lucrează la DNA şi DIICOT. Sporuri la salariu au şi membrii CSM, personalul Ministerului Justiţiei, cei ai INM.

La asta se adaugă voucherele de vacanţă, bilete de călătorie de 600 lei, deconturi pentru chirii şi benzină, diurnă, dacă magistratul locuieşte în altă localitate decât cea unde are biroul, indiferent dacă este vorba de suburbii ale oraşelor.

Cum se calculează pensiile grefierilor

Grefierii - personal auxiliar în instanţe – au salarii mai mici, iar pensiile li se calculează la fel - ultimul salariu brut, cu tot cu sporuri, devine baza de calcul. 

Însă, în cazul lor, pensiile speciale au devenit lege abia după ce s-au adresat instanţelor şi au cerut aceleaşi drepturi de salarii, sporuri şi pensii. Iar colegii lor judecători, le-au acordat. Abia după aceea, din 2015, printr-o decizie a Guvernului Ponta, deciziile instanţelor au devenit lege şi pentru ei.