Minune pe şine: călătorii îşi fac selfie cu „trenul SF“ de Braşov. Hyperion atinge 140 km/h între Ploieşti şi Bucureşti

Când trenul Hyperion ajunge în gări, oamenii îşi scot telefoanele sau aparatele foto ca să-l imortalizeze. „E frumos tare, bine ar fi să fie toate ca el“, spun oamenii. Hyperion îşi devorează concurenţa şi pe calea ferată, şi pe şosele

Diferenţa dintre trenurile „clasice“ ale CFR Călători şi variantele concurente, private, se poate observa numai dacă mergi cu amândouă în aceeaşi zi.

„Adevărul“ vă propune un astfel de experiment, realizat luni cu ocazia primului parcurs al „trenului SF“ Hyperion pe ruta Craiova-Bucureşti-Braşov.

De la Bucureşti plecăm spre Braşov cu un tren „clasic“ al CFR Călători.

Un voiaj lejer, cu puţină lume în compartimente, dar şi cu o surpriză mai puţin plăcută: preţul biletului vândut din tren.
De la casa de bilete, acesta costă 50,5 lei pentru Bucureşti-Braşov, dar dacă ajungi cu 5 minute (sau mai puţin) înainte de plecarea trenului, calculatorul nu-l mai listează.

Deci, bilet din tren. Costă 76 de lei şi nimeni nu ştie nici de ce trebuie să fie mai scump, nici de ce trebuie să fie cu 50% mai scump.

Ajungem la timp în Braşov, după ce în staţiunile de la munte (Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal) comercianţii volanţi ne-au îmbiat cu fructe de pădure, la 10 lei caserola, negociabil.

Uite-l!

După câteva ore de aşteptare, atmosfera apatică din gara Braşov începe să se anime: la linia 2 este tras faimosul tren Hyperion, care va pleca spre Bucureşti la ora 15.30.

„Uite-l! E frumos tare, hai să facem poze. Ce bine ar fi să fie toate ca el“, spun câţiva călători.

Hyperion este, într-adevăr, un vehicul cu un design reuşit, dar parcă mai mult străluceşte când se aliniază lângă ramele second-hand ale altor transportatori feroviari privaţi sau lângă banalele garnituri ale CFR Călători.

În gară, surpriza călătorilor nu este deloc prefăcută, nu atât pentru că „trenul SF“ le ia ochii, ci pentru că, oficial, nimeni nu a anunţat din timp prezenţa lui.

Pe tabelele cu mersul trenurilor, Hyperion nu apare nici la sosirea dinspre Bucureşti (11.46), nici la plecarea spre Bucureşti (15.30). Este doar anunţat, în difuzoare, cu cinci minute înaintea plecării.

Interesant este că nici la autogară, „lipită“ de gară, pasagerii care urmează să plece tot spre Bucureşti cu un autocar la care au plătit bilete de 45 de lei nu ştiu că ar fi avut un tren cu 30 de lei biletul.

De altfel, cu aceste preţuri (30 de lei până la Bucureşti, respectiv 55 de lei până la Craiova), Hyperion îşi „devorează“ şi concurenţa de pe calea ferată (CFR Călători are bilete la 50, respectiv 102 lei), dar şi pe cea de pe şosea (transportatorii rutieri cer 40-45 de lei până la Bucureşti, în condiţii de confort mult mai redus şi riscuri mult mai mari).

La urcare, mai mulţi curioşi vor să intre doar să(-şi) facă poze, iar personalul conductor, deosebit de amabil, deschide chiar şi uşa postului de comandă al mecanicului. „Navetă spaţială, ce mai încoace-ncolo!?“.

Un pensionar al CFR a venit special, de acasă, pentru a vedea trenul-minune.
„Se schimbă lumea, dom’le, nu-mi vine să cred ce văd. Cred că în principiu este acelaşi lucru ca la orice tren, dar confortul în conducerea lui e incomparabil“, ne spune fostul CFR-ist.

Trenul Hyperion: cum arată drumul din cabina manipulantului

Un fel de 4X4

„Trenul are tracţiune dublă, cu două grupuri motoare. E făcut să urce şi pante de 35 la mie cu un singur grup motor, cum sunt în Italia. Noi, pe-aici, avem pante de cel mult 25 la mie. Totul depinde de linia ferată, pe linia bună practic pluteşte“, ne spune Cristian Prundeanu, şeful departamentului Calitate din cadrul companiei Softronic Craiova, producătorul trenului Hyperion.

Trenul poate dezvolta viteze comerciale de 160 km/h, cu care a şi circulat în această vară, pe ruta Bucureşti-Constanţa. Aici, pe Bucureşti-Braşov, viteza maximă admisă (şi numai pe o anumită porţiune, între Ploieşti şi Bucureşti) este însă de 140 km/h.

„În principiu, trebuie păstrată o viteză cu 2-3 unităţi sub maxima admisă, pentru mai multă acurateţe în raportările tehnice“, ne-a spus Nicolae Mihai, directorul general al companiei Softrans, operatorul feroviar privat care administrează trenul Hyperion.

Odată cu lansarea acestui „tren SF“, a căpătat şi mai multă consistenţă vechea expresie a feroviarilor: „Linii să fie, că materialul rulant nu ne va face de ruşine“.

Călătorie cu trenul Hyperion - Softronic