Miniştrii de Finanţe din UE hotărăsc viitorul băncilor falimentare din zona euro

Miniştrii de finanţe din UE au început joi negocierile privind normele care aplicate în cazul falimentelor bancare. Fiind considerate un element esenţial pentru asigurarea stabilităţii financiare în regiune, reglementările urmează să stabilească cine suportă costurile de salvare sau de închidere a băncilor falimentare.

Discuţiile miniştrilor din ţările membre ale Uniunii Europene ar putea fi influenţate de îngrijorările referitoare la Grecia, unde a revenit criza economică, potrivit publicaţiei „The New York Times”.

Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi oficialii din zona euro au sugerat că ajutorul acordat Greciei ar putea fi suspendat până la sfârşitul lunii iulie, în cazul în care problemele politice interne vor împiedica supraveghetorii internaţionali să încheie raportul finanţelor ţării.

Ollie Rehn, Comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, şi-a  exprimat nemulţumirea faţă de evoluţia Greciei, acuzând-o de sublinarea eforturilor internaţionale de depăşire a crizei economice, care se prelungeşte de cinci ani.

„Îmi place Grecia, dar aştept cu mare nerăbdare o conferinţă de presă a Eurogrupului (miniştrilor de Finanţe din zona euro) în cadrul căreia Grecia să nu fie un subiect de discuţie...aştept o vară în care să nu mai avem nicio criză grecească”, a spus Ollie Rehn,  în timpul conferinţei de presă de la Luxembourg.

Urgenţa adoptării unor măsuri privind sectorul bancar s-a diminuat în ultima perioadă, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a promis că va cumpăra obligaţiuni guvernamentale din ţările problematice din zona euro.

Cu toate acestea, valul recent de critici la adresa guvernului de la Atena a subliniat încă o dată importanţa unor măsuri de securitate, care urmează să fie stabilite de miniştrii de Finanţe în maratonul negocierilor de două zile la Luxembourg, notează „The New York Times”.

Una dintre posibilele soluţii discutate de oficialii europeni se referă la înfiinţarea unei uniuni bancare, care ar preveni repetarea haosului din luna martie, provocat de criza cipriotă. Guvernanţii şi creditorii internaţionali au decis la acea vreme că investitorii trebuie să suporte o parte din pierderile băncilor, pentru a salva de la colaps sistemului financiar cipriot.

Astfel de politici sunt importante în cazul în care băncile se vor confrunta cu noi vulnerabilităţi în timpul următoarei runde de teste de stres, care va avea loc cel mai probabil anul viitor, informează publicaţia newyorkeză.

Scopul discuţiilor de la Luxembourg este să dezvolte politici care „să închidă cercul vicios între crizele bancare şi crizele suverane” şi „să depăşească perioada de criză financiară ce a afectat Europa începând cu anul 2008”, a declarat Pierre Moscovici, ministrul francez de Finanţe.

De asemenea, reuniunea Eurogrupului a a condus la discuţii privind condiţiile în care ţările din blocul euro pot apela la ajutorul unui fond de salvare comun, pentru a recapitaliza băncile cu probleme. Oficialii europeni au declarat anterior că o astfel de iniţiativă nu va fi pusă în aplicare cel puţin până la jumătatea anului 2014, când BCE va supraveghea activitatea financiară a unora dintre cele mai mari grupuri bancare din UE.

Cu toate acestea, miniştrii au decis la finalul negocierilor de joi înfiinţarea unui fond comun de 60 de miliarde de euro, pentru salvarea băncilor al căror faliment ar avea un impact deosebit asupra sistemului financiar din blocul euro.