Mugur Isărescu: „În sfârşit, nu mai suntem noi campioni la inflaţie în UE!”. Ce anunță guvernatorul BNR pentru următorii doi ani
0România nu mai este campioana UE la inflaţie, arată datele statistice pentru luna ianuarie, prezentate de guvernatorul Băncii Naționale a României. „Ne-au întrecut şi polonezii şi ungurii”, a precizat, luni, Mugur Isărescu.
Rata anuală a inflaţiei, măsurată pe baza indicilor preţurilor de consum, se menţine în tendinţa generală descrescătoare pe tot parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului ţintă, începând cu 2026, a explicat guvernatorul BNR, potrivit Agerpres.
„Desigur, ce se întâmplă acum, tensiunea dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană, nu a putut să fie introdusă în această prognoză. Pe baza ei, dar şi a datelor interne, avem această evoluţie a inflaţiei. Rata anuală a inflaţiei, măsurată pe bază a indicilor preţurilor de consum, se menţine în tendinţa generală descrescătoare pe tot parcursul anului curent, urmată de o stabilizare în jumătatea superioară a intervalului ţintă, începând cu 2026. Suntem, faţă de prognoza anterioară, uşor mai sus acum, dar observaţi curba roşie. Spre sfârşitul intervalului de prognoză, datele prezente arată o situaţie mai bună a inflaţiei", a explicat economistul.
Mugur Isărescu a precizat că în prima jumătate de an nu vor fi presiuni inflaţioniste deosebite, ci vor fi influenţe generate de şocurile din trecut.
„În ceea ce priveşte aceste fluctuaţii de ritm în prima jumătate a acestui an, ele sunt generate în principal de efecte de bază, nu avem presiuni inflaţioniste deosebite. Sunt efecte de bază generate de şocurile din trecut. S-au majorat impozitele indirecte în ianuarie 2024 şi avem scădere în consecinţă în ianuarie 2025, apoi reduceri de preţuri ale gazelor naturale şi alimentelor neprocesate în T2 2024, iar după ce trec aceste efecte de bază inflaţia rămâne undeva până în 5%, conform prognozei noastre. Ea se duce în jos începând cu vara anului curent", a explicat guvernatorul BNR.
Cum s-a comportat inflația în timpul pandemiei, războiului din Ucraina și crizei energetice
Potrivit acestuia, România nu a fost campioană la inflaţie anul trecut, aşa cum s-a afirmat, ci chiar a avut cifrele cele mai scăzute în comparaţie cu trei ţări similare - Cehia, Polonia şi Ungaria - însă scăderea inflaţiei în cazul nostru a fost mai lentă.
„Am făcut (...), pentru că am văzut repetativ că suntem campioni la inflaţie, o comparaţie cu cele trei ţări cu care ne putem compara, care nu sunt în zona euro, ţintesc inflaţia ca şi noi, au acelaşi regim de politică monetară şi un regim de flotare mai mult sau mai puţin controlată a cursului de schimb: Cehia, Polonia, Ungaria şi România. Observaţi că, începând cu acest episod, această perioadă de inflaţie care a intervenit odată cu declanşarea pandemiei, apoi cu războiul din Ucraina, apoi cu criza energetică, comportamentul nostru nu este deviat, să spunem aşa, faţă de cum s-a comportat inflaţia şi politica monetară în celelalte trei ţări comparate. Am spune că, până anul trecut, nu numai că n-am fost campioni la inflaţie - am avut inflaţia cea mai scăzută. Cea mai mare a fost în Ungaria, aproape 25%, ca vârf, apoi în Polonia şi noi am fost aşa... chiar uşor sub Cehia. Coborârea la noi a fost mult mai lentă. Şi acest lucru s-a întâmplat în 2024, an electoral, cu mai multe probleme pe care le ştiţi", a susţinut el.
Mugur Isărescu: Ne-au întrecut şi polonezii, şi ungurii la inflație
În ianuarie 2025, Polonia şi Ungaria au inflaţie mai mare decât România, subliniază Isărescu:
„În sfârşit, în ianuarie, nu mai suntem noi campioni la inflaţie în UE. Ne-au întrecut şi polonezii, şi ungurii. În România, inflaţia 4,95% - 5%, depinde unde o rotunjim -0, în Ungaria 5,3%. Faptul că avem o politică de dobândă, deci o rată de dobândă mai ridicată este legată de altceva. E legată de tensiunile politice interne şi de faptul că acum, în mod corect, considerăm că stabilitatea financiară şi legat de această stabilitate a cursului de schimb este importantă, aş spune chiar foarte importantă. Din această cauză şi prudenţa noastră, care nu este exagerată”.
„Politica monetară funcţionează”
Mugur Isărescu a explicat că „o reducere a ratei de dobândă de politica monetară poate să sune aşa... în ochii pieţelor, având în vedere dimensiunile deficitelor, ca o invitaţie la deprecierea cursului, ceea ce acum nu este cazul să se întâmple. În următorii doi ani, principala contribuţie dezinflaţionistă este atribuită revoluţiei ratei CORE-2 ajustat Ce înseamnă asta? Că politica monetară funcţionează”