Locuințele „pe firmă” scapă de supraimpozitare până în 2027. Cât ar fi crescut taxele

Statul amână supraimpozitarea apartamentelor „pe firmă" până în 2027, urmând ca abia atunci să treacă la impozitarea acestora la valoarea de piață. Experții consultați de „Adevărul” au explicat de câte ori ar fi fost majorat impozitul pe clădirile rezidențiale înregistrate pe numele firmelor.

Guvernul a adoptat miercuri o ordonanță de urgență pentru modificarea Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

„Regimul actual de impozitare a clădirilor rezidențiale se menține până în 2027, inclusiv pentru persoanele juridice, urmând ca din 2027 impozitarea să se facă pe baza valorii de piață, conform reformei asumate prin PNRR”, a informat Executivul.

Experții contactați de „Adevărul” au calculat majorările care ar fi urmat să fie operate de la 1 ianuarie 2026, în cazul în care Guvernul nu amâna supraimpozitarea.

Impozitul ar fi crescut de până la 7 ori

De la 1 ianuarie 2026, apartamentele care sunt deținute de firme ar fi urmat să nu mai fie încadrate ca spații rezidențiale, conform modificărilor operate de Guvern la Codul fiscal prin Legea 239/2025, care a abrogat două articole privind impozitele pe imobilele deținute de firme. Prin eliminarea acestor două articole, impozitul pe proprietate pentru cei care au cumpărat apartamente pe firmă va crește cu 750%, potrivit consultantului în imobiliare Georgian Marcu. Acesta a explicat că „dacă în cazul persoanelor fizice majorarea impozitelor nu o văd cu un impact semnificativ în piață, chiar dacă creșterea este de 70% – vorbim de niște sute de lei în plus –, în cazul persoanelor juridice creșterea va fi una semnificativă”.

Astfel, în București, impozitul local anual plătit de o firmă pentru un apartament pe care îl deține ar fi crescut de la 0,2% la 1,5% din valoarea impozabilă a proprietății respective. Practic, în acest caz, impozitul local va crește de 7,5 ori în Capitală.

Ca exemplu de calcul, la un apartament cu o valoare impozabilă de 500.000 lei (circa 100.000 euro), impozitul local ar fi crescut de la 1.000 de lei pe an la 7.500 de lei pe an. Este vorba despre impozitul calculat pentru anul 2026, care se plătește în 2027.

În alte orașe, creșterea de impozit pe firmă ar fi fost mai mică decât în Capitală, dar tot substanțială, de până la 5 ori.

„Cu alte cuvinte, am fi trecut de la 0,2% la 1,5% în cazul Bucureștiului, asta ca să nu mai iau în calcul și o eventuală modificare a valorii proprietății. În alte orașe, creșterea poate fi mai mică, de la 0,2% la 1%”, a comentat Georgian Marcu.

Adrian Vascu: În prezent, impozitul nu se calculează în funcție de valoarea de piață

Expertul în Economie Adrian Vascu a explicat pentru „Adevărul” că este adevărat că impozitul ar fi urmat să crească pentru apartamentele deținute de firme de 5 ori și peste, dar este puțin probabil să existe multe impozite de 1.000 de lei.

„Este adevărat că se eliminase noțiunea de clădire rezidențială a persoanei juridice și că impozitul ar fi putut crește de 5 ori sau peste, dar nu cred că au existat prea multe impozite la apartamente de 1.000 lei. Pentru că în prezent impozitul nu se calculează în funcție de valoarea de piață”, a declarat Adrian Vascu pentru „Adevărul”.

Întrebat dacă pot intra în categoria imobilelor supraimpozitate și casele cu curte de la sate unde au sediu firme, care au în prezent un impozit de câteva zeci de lei, expertul a răspuns afirmativ. „La sate, unde impozitul pe casă și curtea înregistrată în patrimoniul unei firme a fost, de exemplu de până în 30 de lei, acesta ar fi fost din 2026 de până în 200 de lei”, a declarat expertul. „Gândiți-vă că impozitul anual costa cât un pachet de țigări”, a spus Vascu.

Cornel Grama: Mărimea impozitului va fi decisă tot la nivel local

Contactat, consultantul fiscal Cornel Grama a explicat pentru „Adevărul” că mărimea impozitului pe care-l va plăti o firmă pentru un imobil aflat în proprietate va fi stabilită tot prin Hotărâre a Consiliului Local.
„Un apartament înregistrat pe firmă este tratat în prezent ca fiind de tip rezidențial, dacă se dădea o declarație că e doar sediu, fără activitate economică. Impozitul era calculat ca la orice persoană fizică și se aplica cota de 0.08%-0.2%, în funcție de hotărârea consiliului local.

Din 2026 aceste imobile urmau să fie tratate ca nerezidențiale, ceea ce ar fi făcut ca impozitul să fie calculat între 0.2% și 1.3%, la valoarea impozabilă de la primărie. Procentul ales este tot așa, în funcție de Hotărârea consiliului local.

Dacă hotărăște să fie 1.3% de la 0.2% cât este acum, creșterea ar fi de 650%, dar consiliul local poate decide să fie 0,4% și atunci creșterea e de doar 100%. Legea doar atât spunea că nu poate fi mai mic ca cel plătit în 2025. Nu zice cât să fie acel procent”, a declarat Cornel Grama pentru „Adevărul”.

83% dintre români sunt proprietari

Un studiu recent publicat de RE/MAX arată că 83% dintre români sunt proprietari.

„Cu 83% dintre respondenți fiind proprietari - cel mai ridicat nivel de pe continent - piața locală continuă să fie definită de stabilitate, continuitate și un atașament puternic față de achiziție. Nivelul de satisfacție locativă, de 81%, depășește media europeană de 77% și confirmă faptul că, în ciuda presiunilor financiare, românii rămân în mare parte mulțumiți de locuințele lor. România se poziționează în topul piețelor stabile din Europa, cu doar 14% dintre locuitori își propun să se mute în următoarele 12 luni, sub media europeană de 17% și similară piețelor mature, precum Cehia sau Slovenia”, arată studiul.

Pe de altă parte, presiunea cheltuielilor pentru locuință reprezintă un factor tot mai vizibil în România: doar 40% dintre gospodării se declară confortabile cu nivelul actual al acestor costuri, sub media europeană de 45%, iar 18% au apelat la credite pentru a le acoperi, un procent mai ridicat decât media continentală de 13%.

La acestea se adaugă presiunea facturilor la energie, unde doar 30% dintre români spun că se simt confortabili cu plata lor, cu 15 puncte procentuale sub media europeană, în timp ce 22% afirmă că se află în dificultate, peste nivelurile raportate în alte piețe din Europa Centrală și de Est.

În ciuda acestei presiuni financiare, satisfacția generală rămâne ridicată: doar 19% dintre români sunt nemulțumiți de situația lor locativă, iar principalele motive invocate sunt lipsa spațiului (36%) și facilitățile învechite (28%). Prețul locuinței este menționat mult mai rar ca sursă de nemulțumire decât în Europa (20% în România vs 34% la nivel european), ceea ce reflectă o percepție de valoare mai favorabilă pe piața locală.