Liviu Voinea renunţă la mandatul de viceguvernator BNR şi pleacă la FMI ca reprezentant al României

Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României Liviu Voinea renunţă la post, din această vară, după ce a fost numit reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional (FMI), anunţă BNR.

„Banca Naţională a României informează că domnul Viceguvernator Liviu Voinea a fost numit reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional şi va prelua funcţia de Senior Advisor al Directorului Executiv al FMI începând cu data de 26 august. În vederea preluării mandatului la FMI, Liviu Voinea va renunţa, cu aceeaşi dată, la poziţia de Viceguvernator al BNR”, arată Banca Naţională, într-un comunicat.

Mandatul actualului reprezentant al României la FMI, Mugur Tolici, încetează, la cererea sa, la data de 23 august. El este reprezentant al României la FMI din vara anului trecut, după ce anterior a fost director de resurse umane al BNR.

Liviu Voinea a fost numit viceguvernator BNR din octombrie 2014, având susţinerea PSD. Voinea a fost anterior ministru delegat pentru Buget în Guvernul Ponta II, din decembrie 2012 şi până în august 2014, când a fost votat ca membru în consiliul de administraţie al BNR.

Liviu Voinea a fost propus premier de PSD, în 2015, când a căzut Guvernul Ponta.

Doctorat la doar 24 de ani

Liviu Voinea şi-a construit o carieră şi o reputaţie de specialist în economie, obţinând doctoratul în această disciplină la doar 24 de ani.

Voinea, care s-a născut în anul 1975, a absolvit în 1997 Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, iar în 1998 a obţinut titlul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Stockholm University School of Business.

El are o specializare în „sociologia bunăstării”, la Universitatea Bucureşti şi o diplomă în statistică în ştiinţele sociale la University of Essex, Marea Britanie.

În trecut, Voinea era numit, în presă, „analistul de serviciu” pe teme economice al PSD şi, ulterior, al USL.

Liviu Voinea este cunoscut pentru iniţierea mai multor măsuri fiscale, între care se numără supraaccizarea carburanţilor, „electorata“ şi taxa pe construcţiile speciale, celebra „taxă pe stâlp“.