Lăsaţi Grecia şi Italia, Franţa este cea mai mare problemă a Europei, spune un preşedinte din cadrul Rezervei Federale

Franţa reprezintă un factor de risc mult mai important pentru economia europeană decât ţările periferice, îngropate în datorii, crede Richard Fisher, preşedintele filialei din Dallas a Rezervei Federale, banca centrală a SUA.

Fisher s-a arătat optimist, dar rezervat faţă de evoluţia economiei europene în următorii ani, într-un interviu acordat publicaţiei britanice „Handelsblatt”. El a spus că se aşteaptă la o revenire a zonei euro, însă a atras atenţia asupra problemelor care persistă, mai ales în cazul Franţei. 

„Sunt îngrijorat cu privire la Franţa, mai mult decât cu privire la orice altă ţară”, a spus preşedintele. „Riscurile care pândesc acolo în ceea ce priveşte dezvoltarea economică nu trebuie subestimate”, atrage el atenţia. 

Cele mai recente statistici arată o uşoară ameliorare a situaţiei economiei franceze, însă contractarea abruptă a producţiei industriale demonstrează că revenirea economică rămâne un vis îndepărtat. 

Producţia industrială a scăzut cu 1,4% în iunie faţă de mai, potrivit datelor publicate vineri de biroul de statistică de la Paris. 

Rata şomajului s-a situat la nivelul-record de 10,4% în primele trei luni ale anului, iar un sondaj de opinie pubicat la începutul acestei săptămâni scoate la iveală faptul că 84% dintre francezi cred că preşedintele socialist Francois Hollande nu va reuşi să reducă numărul şomerilor până la sfârşitul acestui an. 

„Ştim cu toţii că Franţa are probleme enorme. Ştim de asemenea că acum a început cu adevărat să încerce să le rezolve. A adoptat o reformă a pieţei muncii, dar unele date arată că probabil punctul minim a fost atins, iar de-acum nu pot decât să se îmbunătăţească”, a declarat Fisher într-un alt interviu acordat CNBC. 

Rata uriaşă a şomajului, mai ales în rândul tinerilor, scandalurile în care sunt implicaţi politicienii aflaţi la conducerea ţării, perspectivele tot mai sumbre privind evoluţia economiei, dar şi tradiţia manifestaţiilor de stradă din capitala franceză sunt motivele care îi fac pe economişti să spună că Parisul va fi cel mai probabil cuprins de proteste violente vara aceasta.

De la izbucnirea crizei economice, guvernanţii de la Paris au fost nevoiţi să aplice o serie de măsuri de austeritate dure pentru a-şi consolida finanţele. Angajările în sistemul public au fost îngheţate şi s-a decis devansarea planurilor pentru majorarea vârstei de pensionare de la 60 la 62 de ani. 

Cele mai multe schimbări s-au aplicat însă la nivel de fiscalitate. Impozitul pe venit a fost majorat cu trei puncte procentuale pentru familiile care câştigă peste 500.000 euro pe an. Impozitul pe câştigurile de capital a fost majorat cu 1,1 puncte procentuale, la fel şi taxele pentru investiţiile imobiliare. Contribuţiile sociale au fost majorate cu până la şapte puncte procentuale, iar nivelul TVA pentru anumite produse a fost majorat de la 5,5% la 7%.