Klaus Iohannis a promulgat legea prevenirii. Cum arată forma finală

Preşedintele domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 22 decembrie, decretul pentru promulgarea Legii prevenirii. Oamenii de afaceri au avertizat, însă, că modificările aduse au făcut ca legea să fie o formă fără fond.

În data de 29 noiembrie, Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat legea prevenirii. Proiectul de lege în varianta inţială cuprindea o serie de contravenţii cărora urma să li se aplice prevenirea, respectiv îndrumarea antreprenorilor şi evitarea sancţionării automate a faptelor care constituie contravenţii,  prin  întocmirea unui plan de remediere, acordându-se posibilitatea contribuabilului de a corecta neregulile constatate cu ocazia unui control şi de a respecta dispoziţiile legale. În proiectul de lege trimis Parlamentului erau prevăzute 105 acte normative, cu un număr de aproximativ 450 de contravenţii, pentru care legea prevenirii urma să se aplice.

În schimb, în varianta adoptată, lista cu contravenţiile a fost scoasă din lege, urmând ca Guvernul să stabilească, prin hotărâre, care sunt vor fi contravenţiile cărora li se va aplica legea. Astfel, art. 10 alin. 3  din Legea prevenirii, în formă adoptată , dispune că “în aplicarea prezentei legi, contravenţiile, precum şi modelul planului de remediere care se anexează la procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, care se adoptă în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentului alineat”.

Potrivit formei adoptate, Guvernul va stabili prin hotărâre contravenţiile cărora li se va aplica legea. Acest lucru înseamnă că vor face obiectul legii contravenţiile stabilite prin alte hotărâri de guvern sau ordine ale ministrilor ori conducătorilor diferitelor autorităţi publice centrale, fiind sub semnul întrebării dacă poate fi modificat regimul juridic al unei contravenţi stabilite prin lege, de către o hotărâre de guvern care nu poate modifica legislaţia primară - lege, ordonanţă de urgenţă sau ordonanţă.

Legea, golită de conţinut

Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că legea prevenirii a devenit o formă fără fond, prin eliminarea menţionării în lege a contravenţiilor supuse acesteia, fiind posibil ca cele mai importante contravenţii care afectează mediul de afaceri, în special IMM-urile, să rămână în afara legii prevenirii.

Potrivit CNIPMMR, prin eliminarea menţionării contravenţiilor şi a actelor normative prin care au fost stabilite,  pentru care este obligatorie aplicarea principiilor prevenirii, practic legea a fost golită de conţinut.

Este posibil ca cele mai importante contravenţii care afectează mediul de afaceri, în special IMM-urile, şi care sunt prevăzute în legii sau ordonanţe, să ramână în afara legii prevenirii, susţin reprezentanţii Consiliului pentru IMM-uri.

Ei spun că, prin varianta adoptată a legii prevenirii, aceasta a devenit o formă fără fond. Prin eliminarea menţionării în lege a contravenţiilor supuse acesteia, cele mai multe contravenţii cu care mici întreprinzători sunt sancţionaţi de organele de control, şi care sunt cuprinse în legi sau ordonanţe, cum ar fi Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal sau Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, este posibil să nu fie supuse principiilor prevenirii stabilite de lege.