Italia vrea să mărească cheltuielile pentru combaterea crizei energetice

Noul guvern de dreapta al Italiei intenționează să anunțe luni noi cheltuieli de aproximativ 30 de miliarde de euro în bugetul pentru anul viitor, concentrate în principal pe reducerea impactului prețurilor ridicate la energie, relatează Reuters.

Potrivit sursei citate, astfel se amână unele dintre cele mai fastuoase promisiuni electorale. Criza energetică, declanșată de invazia Ucrainei de către Rusia, continuă, iar asta înseamnă că prim-ministrul Giorgia Meloni și aliații săi nu vor putea să-și onoreze promisiunile mai extravagante din campania electorală, inclusiv reduceri radicale de taxe.

„Nu vom putea face totul deodată. Încercările anterioare de a face asta s-au încheiat cu un dezastru", a declarat duminică ministrul Industriei Adolfo Urso pentru ziarul La Stampa, informează Reuters.

Meloni a anunțat deja că aproximativ două treimi din puterea suplimentară de cheltuieli va fi folosită pentru a ajuta companiile și gospodăriile să supraviețuiască facturilor record de gaz și electricitate. Acest lucru se adaugă celor aproximativ 75 de miliarde de euro alocați de Italia în 2022 pentru a face față creșterii prețurilor la energie.

Cabinetul a ridicat luna aceasta ținta de deficit pentru 2023 la 4,5% din produsul intern brut, de la o prognoză de 3,4% făcută de guvernul precedent al lui Mario Draghi. Miniștrii spun însă că vor fi prudenți din punct de vedere fiscal și vor evita erorile bugetare care au desființat-o pe Liz Truss, fostul premier al Marii Britanii.

Drept urmare, promisiunile din campanie ale partidului de extremă dreapta Liga pentru o reformă generoasă a sistemului de pensii au fost amânate și, în timp ce bugetul va include o reducere a poverii fiscale asupra forței de muncă, au fost excluse reducerile pe scară largă ale impozitului pe venit.

În încercarea de a ajuta familiile să facă față unei inflații amețitoare, care, conform indicelui armonizat la nivelul UE, a ajuns la 12,6% în octombrie, de la an la an, cabinetul ia în considerare eliminarea taxei pe vânzări pentru produsele de bază, cum ar fi laptele și pâinea.

Împrumuturile suplimentare vor acoperi o parte din angajamentele de cheltuieli, dar specialiștii se așteaptă ca venituri noi de aproximativ 3 miliarde de euro să fie obținute prin intermediul unui impozit excepțional pe profiturile companiilor energetice care au beneficiat de prețurile foarte mari ale petrolului și gazelor.

În încercarea de a face economii, Meloni ar trebui, de asemenea, să elimine schema de ajutor pentru reducerea sărăciei „salariul cetățenilor”.

Partidele de stânga spun că măsura este vitală, având în vedere starea tulburată a economiei, dar partidele de coaliție spun că le permite șomerilor să evite piața muncii.

„(Plățile) vor fi oprite pentru cei cu vârsta între 18 și 59 de ani care pot lucra. Dar nu se va întâmpla imediat. Va fi o fază de tranziție în 2023", a declarat subsecretarul guvernamental Giovanbattista Fazzolari pentru ziarul Corriere della Sera.

Odată ce cabinetul aprobă bugetul, parlamentul va avea până la 31 decembrie să-l adopte în lege.