Isărescu, despre starea economiei: „Din fericire, este doar recesiune tehnică, nu anuală”
0Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat miercuri raportul asupra inflației, precizând că, din fericire, România este în recesiune tehnică, nu una anuală. „Mergem pe gheață subțire”, a spus el.
„Am evitat recesiunea anuală. Am avut totuși creștere economică în 2025, moderată totuși față de cea din 2024, de 0,6% față de 0,9%, dar am evitat recesiunea anuală. Și în baza investițiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creștere economică și să nu dea inflație și dezechilibre externe. Vom face același lucru și în 2026. Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, mergem pe o gheață destul de subțire. Dar sperăm să reușim”, a declarat Mugur Isărescu.
Oficialul a spus că România are o restrângere clară a cererii de consum, mai ales pentru bunuri și servicii. „Avem mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții importante mai puține, dar și în general cifra de afaceri în comerț este în declin, se plânge lumea de afaceri că e un declin major.
Atenție că acest declin al cifrei de afaceri din comerț ar putea să ducă la o recesiune adevărată pentru întreg anul, dacă nu este compensată de investițiile publice. Volumul total al consumului e de câteva ori mai mare decât volumul investițiilor, și mai ales decât al investițiilor publice. O compensare nu se face oricum. Ar trebui ca o creștere a investițiilor să fie double digit (de două cifre, n.r.), să fie cu cifre mari, ca să poată să compenseze căderea consumului”, a punctat guvernatorul BNR.
Scăderea consumului se vede imediat în PIB
A doua chestiune remarcată de guvernatorul BNR este că investițiile publice nu au toate efect multiplicator, „se văd într-o perioadă mai îndelungată de timp, pe când căderea consumului se observă imediat în evoluția PIB”.
El a punctat că salariile brute au scăzut, iar asta duce la o anumită creștere a competitivității și a stabilității costului forței de muncă. „Avem o detensionare a pieței forței de muncă și o scădere a costurilor cu forța de muncă. Din punct de vedere social, nu este deloc plăcut, este dureros. Din punct de vedere al inflației și al stabilității cursului, acționează ca un factor pozitiv”, a adăugat Isărescu.
Revenind asupra scîderii consumului populației este în scădere, lucru „dureros din punct de vedere social”, Isărescu a afirmat că „avem nevoie de stabilitate politică și pentru a evita recesiunea în 2026 și pentru a continua dezinflația”.
„Creditele noi acționează tot în sens de declin al consumului populației, probabil își vor reveni treptat, pentru că și investițiile publice se fac tot cu oameni, cu salarii, cu cheltuieli.
Treptat cererea de consum va spori pe partea solidă, sustenabilă, nu „din pix” creșteri cererea, salarii și venituri care nu au acoperire, ci din date corecte, din creștere economică adevărată”, a adăugat guvernatorul BNR.
BNR anunță o nouă creștere a inflației în trimestrul II
Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția februarie 2026, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Potrivit prognozei din Raport, „rata anuală a inflației își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, pe fondul influențelor decurgând din efecte de bază, precum și din evoluția cotațiilor unor mărfuri și din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ce se suprapun efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor”.
Rata anuală a inflației va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi să descrească gradual, coborând de la mijlocul semestrului I 2027 în interiorul intervalului țintei, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească până la finele anului curent, pe fondul progresului corecției bugetare, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.